Benzina și motorina „ard” buzunarele românilor: carburanții au ajuns mai scumpi decât în Ungaria!

Autor

Data

Categorie

Prețurile la benzină și motorină din România au ajuns să fie mai ridicate decât cele din Ungaria, potrivit unor comparații făcute publice de oficiali maghiari.

Diferența apare în contextul măsurilor adoptate de guvernul de la Budapesta pentru a limita scumpirile la combustibili, dar și pe fondul evoluțiilor incerte de pe piața internațională a petrolului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit Mediafax, comisarul guvernamental maghiar Szilárd Németh a afirmat că prețurile la carburanți sunt mai mari în România decât în Ungaria. Oficialul a publicat pe rețelele sociale o fotografie realizată la o stație MOL Group din localitatea Vințu de Jos, județul Alba, unde benzina și motorina erau mai scumpe decât în țara vecină.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În imaginea distribuită de acesta, prețul unui litru de benzină era de aproximativ 8,63 lei, iar cel al motorinei de 8,89 lei. În comparație, în Ungaria, unde autoritățile au decis plafonarea prețurilor, benzina costa în jur de 595 de forinți (aproximativ 7,72 lei), iar motorina 615 forinți (circa 7,98 lei).

Autoritățile de la Budapesta au introdus plafonarea prețurilor pentru a proteja populația și transportatorii în contextul scumpirilor generate de tensiunile de pe piața petrolului și de problemele legate de aprovizionarea cu țiței prin conducta Drujba, una dintre principalele rute de import pentru Ungaria.

În România, oficialii guvernamentali spun că intervenția directă asupra prețurilor este dificilă, deoarece costurile combustibililor sunt influențate în mare parte de evoluțiile globale ale petrolului, iar țara importă o mare parte din materia primă și produsele petroliere.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că majorările de prețuri sunt determinate în principal de contextul internațional. În același timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că a trimis Guvernului un document de lucru care ar putea permite declararea unei situații de criză în sectorul energetic dacă scumpirile vor continua.

Potrivit ministrului, un astfel de mecanism ar permite adoptarea unor măsuri temporare pentru a reduce impactul asupra populației și asupra mediului de afaceri, în cazul unei creșteri accelerate a prețurilor la carburanți.

Pe plan internațional, piața petrolului rămâne volatilă, în condițiile tensiunilor din regiunea Golfului și ale problemelor legate de transportul petrolului prin rute strategice precum Strâmtoarea Ormuz, unde atacurile asupra petrolierelor continuă să creeze îngrijorări privind securitatea transporturilor energetice.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri