Blocaj pe piața imobiliară la început de 2026: Se vinde mai puțin, dar prețurile continuă să urce în București

Autor

Data

Categorie

Piața imobiliară din România începe anul 2026 cu „frâna de mână trasă”, pe fondul scăderii semnificative a tranzacțiilor, în timp ce prețurile locuințelor rămân la niveluri ridicate. Datele oficiale arată o temperare clară a cererii, însă proprietarii nu par dispuși să accepte ieftiniri, menținând valorile solicitate aproape de maximele ultimilor ani.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit lui Cristi Stanciu, CEO al Realkom Imobiliare, numărul tranzacțiilor imobiliare a înregistrat un declin accentuat la începutul acestui an. „Conform datelor ANCPI, în ianuarie 2026 vedem o scădere de aproximativ 20% a numărului de tranzacții, comparativ cu ianuarie 2025”, a explicat Stanciu, în cadrul emisiunii ZF Live.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cerere mai slabă, prețuri încă „încordate”

Deși activitatea din piață s-a redus, prețurile nu au urmat aceeași tendință. Dimpotrivă, Bucureștiul continuă să înregistreze creșteri ale prețului mediu pe metru pătrat, atât în cazul locuințelor noi, cât și al celor vechi. Acest lucru indică un echilibru fragil între o cerere mai scăzută și așteptările ridicate ale vânzătorilor.

„Observăm că prețul nu scade. Proprietarii cer în continuare sume mari. Bucureștiul este acum la o medie de 2.250 euro/mp, față de aproximativ 2.100 euro/mp anul trecut, ceea ce înseamnă o creștere clară a prețului de tranzacționare”, a mai precizat CEO-ul Realkom Imobiliare.

Piața, între așteptare și ajustare

Specialiștii din domeniu spun că această evoluție ar putea prelungi perioada de stagnare, întrucât cumpărătorii devin tot mai prudenți, iar vânzătorii refuză să ajusteze prețurile. Accesul mai dificil la creditare, incertitudinile economice și costurile ridicate ale construcțiilor continuă să pună presiune pe piață, fără a genera însă corecții semnificative de preț.

Astfel, începutul de 2026 găsește piața imobiliară într-o zonă de blocaj: se vinde mai greu, dar la prețuri încă ridicate, în special în Capitală, unde diferența dintre așteptările vânzătorilor și puterea de cumpărare a clienților rămâne mare.

Sursa: Ziarul Financiar

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri