Ministrul Apărării, întrevedere cu secretarul general al NATO la München: România își consolidează rolul strategic pe Flancul Estic

Autor

Data

Categorie

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că a avut discuții importante cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în marja Conferința de Securitate de la München, subliniind rolul României ca pilon de stabilitate pe Flancul Estic al Alianței.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

După participarea la conferința de la München, ministrul Apărării a transmis, duminică, că România își întărește poziția în cadrul NATO, într-un context de securitate regională tot mai complex. Potrivit acestuia, dialogul cu secretarul general al NATO a fost unul aplicat și axat strict pe interesele strategice ale României.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„A fost un dialog direct, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură”, a declarat Miruță.

România, punct-cheie între Marea Baltică și Marea Neagră

Ministrul Apărării a precizat că discuțiile au vizat întregul Flanc Estic al NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, precum și modul în care sunt distribuite resursele pentru securizarea acestei axe strategice.

„Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această linie. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre”, a afirmat Miruță.

În cadrul vizitei la München, ministrul Apărării a avut, de asemenea, întrevederi cu omologi din mai multe state membre NATO, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare, discuțiile fiind descrise ca fiind „directe și orientate spre acțiune”.

Mesaj de fermitate într-un context de securitate volatil

Radu Miruță a subliniat că România trebuie să fie parte activă în procesul decizional privind securitatea europeană și euroatlantică, nu un simplu observator.

„Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a transmis ministrul.

Acesta a adăugat că, deși Europa își consolidează capacitățile de apărare, iar NATO rămâne pilonul central al securității regionale, stabilitatea nu este garantată fără decizii asumate și acțiuni concrete.

„Fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea”, a concluzionat ministrul Apărării.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri