Judecătoria Sectorului 1 a respins, ca neîntemeiate, toate cererile și excepțiile formulate de Călin Georgescu în dosarul său penal. Instanța a stabilit că este competentă, din punct de vedere material și teritorial, să judece cauza și a confirmat că sesizarea făcută de Parchetul General pe 1 iulie este legală.
Prin urmare, judecătorii au dispus începerea judecării cauzei. Georgescu poate formula contestație în termen de trei zile, potrivit minutei hotărârii.
🗞️ Citește și Acestea
Acuzații privind promovarea cultului criminalilor de război și ideologii fasciste
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, este trimis în judecată pentru promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea, în public, a unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Acuzațiile sunt formulate în formă continuată, pe cinci acte materiale.
Parchetul General a explicat că Georgescu ar fi promovat glorificarea excesivă a trecutului istoric și un ultranaționalism populist bazat pe „un nucleu mitic creștin”, inclusiv prin celebrarea mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război.
În rechizitoriu se arată că „în mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”.
Un al doilea dosar: complicitate la tentativă de lovitură de stat
Georgescu mai are un dosar deschis, în care este acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat, alături de mercenarul Horațiu Potra, adus în România pe 20 noiembrie.
La momentul trimiterii în judecată, procurorii au susținut că „candidatul la președinție a fost beneficiarul acțiunilor de război hibrid ale Rusiei”, în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, ulterior anulate de Curtea Constituțională.
