Călin Georgescu, trimis în judecată: Judecătoria Sectorului 1 respinge cererile acestuia și dă undă verde procesului

Autor

Data

Categorie

Judecătoria Sectorului 1 a respins, ca neîntemeiate, toate cererile și excepțiile formulate de Călin Georgescu în dosarul său penal. Instanța a stabilit că este competentă, din punct de vedere material și teritorial, să judece cauza și a confirmat că sesizarea făcută de Parchetul General pe 1 iulie este legală.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Prin urmare, judecătorii au dispus începerea judecării cauzei. Georgescu poate formula contestație în termen de trei zile, potrivit minutei hotărârii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acuzații privind promovarea cultului criminalilor de război și ideologii fasciste

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, este trimis în judecată pentru promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea, în public, a unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Acuzațiile sunt formulate în formă continuată, pe cinci acte materiale.

Parchetul General a explicat că Georgescu ar fi promovat glorificarea excesivă a trecutului istoric și un ultranaționalism populist bazat pe „un nucleu mitic creștin”, inclusiv prin celebrarea mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război.

În rechizitoriu se arată că „în mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”.

Un al doilea dosar: complicitate la tentativă de lovitură de stat

Georgescu mai are un dosar deschis, în care este acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat, alături de mercenarul Horațiu Potra, adus în România pe 20 noiembrie.

La momentul trimiterii în judecată, procurorii au susținut că „candidatul la președinție a fost beneficiarul acțiunilor de război hibrid ale Rusiei”, în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, ulterior anulate de Curtea Constituțională.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri