CCR a publicat motivarea deciziei legii pensiilor speciale: Legea e neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM. Patru judecători au altă părere

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională Legea privind reforma pensiilor speciale, act normativ asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în 2023. Potrivit judecătorilor constituționali, Executivul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși era obligat prin lege să o facă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției”, se arată în motivarea Curții.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Prin această decizie, CCR a confirmat criticile potrivit cărora adoptarea legii s-a făcut cu încălcarea procedurilor constituționale, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii trebuia consultat în mod obligatoriu în privința modificărilor care afectează statutul magistraților.

Patru judecători consideră legea constituțională

În ciuda deciziei majoritare, patru judecători ai CCR au formulat o opinie separată, considerând că legea privind reforma pensiilor speciale ar fi trebuit declarată constituțională.

„În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii”, se arată în opinia separată semnată de judecătorii Asztalos Csaba Ferencz, Dacian Cosmin Dragoș, Laura-Iuliana Scântei și Elena-Simina Tănăsescu.

Aceștia au adăugat că „absența unui aviz în acest termen (30 august – 1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare, ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare în cadrul procesului de legiferare”.

Decizia CCR redeschide dezbaterea privind reforma pensiilor speciale, una dintre cele mai controversate teme din spațiul politic și juridic românesc.

Citeste si:

Articolul precedent
UE ar putea relaxa obiectivul „zero emisii 2035” pentru a proteja industria auto europeană de competiția Chinei
Articolul următor
Maia Sandu cere soluții „creative” din partea UE pentru accelerarea aderării Republicii Moldova

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri