CCR amână pentru 28 decembrie decizia privind reforma pensiilor magistraților

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra contestației depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție la proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Noul act normativ ar schimba radical modul de pensionare din sistemul judiciar: vârsta de pensionare ar crește de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce ar elimina posibilitatea retragerii din activitate înainte de 58 de ani.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proiectul prevede și creșterea vechimii obligatorii de la 25 la cel puțin 35 de ani, precum și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia magistraților este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Proiectul, reluat după respingerea CCR din octombrie

Amânarea de astăzi vine după ce, în luna octombrie, CCR a respins un proiect similar, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul CSM, obligatoriu, dar doar consultativ. Patru dintre cei nouă judecători – inclusiv președintele Curții – au formulat atunci opinie separată, considerând că Executivul a așteptat o „perioadă rezonabilă de timp”, iar CSM „nu și-a îndeplinit atribuțiile legale”.

Săptămâna trecută, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe această lege. De data aceasta, avizul CSM a fost obținut în prealabil, chiar dacă a fost unul negativ. Ulterior, Opoziția a depus o moțiune de cenzură în termenul legal de trei zile, votul urmând să aibă loc în perioada următoare.

ÎCCJ: proiectul „discriminează magistrații”

Înalta Curte a criticat dur forma actuală a proiectului, susținând că legea:

  • „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”,

  • „încalcă brutal independența justiției”,

  • „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”

  • și „încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.

Reforma, condiție pentru banii din PNRR

Schimbările privind pensiile magistraților reprezintă doar prima fază a unei reforme mai ample a pensiilor speciale, care vizează și alte categorii de angajați din sistemul public. În acest moment, 231 de milioane de euro din PNRR rămân blocați până la adoptarea unor modificări conforme cu angajamentele asumate de România.

Citeste si:

Articolul precedent
Un congresman american cere retragerea SUA din NATO: “America nu ar trebui să fie pătura de securitate a lumii”
Articolul următor
VIDEO | De la vedetă TV la luptă pentru supraviețuire: drama ascunsă a psiholoagei Sorina Vlad

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri