Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra contestației depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție la proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Noul act normativ ar schimba radical modul de pensionare din sistemul judiciar: vârsta de pensionare ar crește de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce ar elimina posibilitatea retragerii din activitate înainte de 58 de ani.
Proiectul prevede și creșterea vechimii obligatorii de la 25 la cel puțin 35 de ani, precum și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia magistraților este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.
🗞️ Citește și Acestea
Proiectul, reluat după respingerea CCR din octombrie
Amânarea de astăzi vine după ce, în luna octombrie, CCR a respins un proiect similar, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul CSM, obligatoriu, dar doar consultativ. Patru dintre cei nouă judecători – inclusiv președintele Curții – au formulat atunci opinie separată, considerând că Executivul a așteptat o „perioadă rezonabilă de timp”, iar CSM „nu și-a îndeplinit atribuțiile legale”.
Săptămâna trecută, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe această lege. De data aceasta, avizul CSM a fost obținut în prealabil, chiar dacă a fost unul negativ. Ulterior, Opoziția a depus o moțiune de cenzură în termenul legal de trei zile, votul urmând să aibă loc în perioada următoare.
ÎCCJ: proiectul „discriminează magistrații”
Înalta Curte a criticat dur forma actuală a proiectului, susținând că legea:
„discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”,
„încalcă brutal independența justiției”,
„elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”
- și „încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
Reforma, condiție pentru banii din PNRR
Schimbările privind pensiile magistraților reprezintă doar prima fază a unei reforme mai ample a pensiilor speciale, care vizează și alte categorii de angajați din sistemul public. În acest moment, 231 de milioane de euro din PNRR rămân blocați până la adoptarea unor modificări conforme cu angajamentele asumate de România.
