CCR analizează contestațiile depuse în cazul lui Marcel Ciolacu și Elenei Lasconi

POLITICĂ

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

POLITICĂ

Luni, începând cu ora 16:00, judecătorii Curții Constituționale au început să analizeze mai multe contestații legate de candidaturile pentru funcția de președinte al României depuse de Marcel Ciolacu și Elena Lasconi. Marcel Ciolacu se confruntă cu trei contestații, în timp ce Elena Lasconi cu una singură, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Pe lângă acestea, Curtea va discuta și contestațiile referitoare la respingerea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale în cazul Dianei Iovanovici Șoșoacă, Mariei Marcu, Răzvan-Nicolae Constantinescu și Ciprian-Romeo Mega.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Conform Constituției, art. 146 lit. f) și articolelor 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională are responsabilitatea de a supraveghea respectarea procedurilor pentru alegerea președintelui și confirmarea rezultatelor alegerilor. De asemenea, aceasta este competentă să soluționeze contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor prezidențiale.

Contestațiile pot fi depuse de candidați, partide politice, organizații ale minorităților naționale, alianțe politice și electorale, precum și de alegători, și trebuie să vizeze decizia Biroului Electoral Central de a aproba sau respinge candidaturile sau semnele electorale.

Curtea soluționează aceste contestații în termen de maximum două zile de la depunere. Dezbaterile se desfășoară fără notificarea părților implicate, însă cu participarea unui reprezentant al Ministerului Public, fiind bazate pe sesizări și documentele din dosar.

Citeste si:

Articolul precedent
Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie a fost acordat unor cercetători americani
Articolul următor
„Spiritul comunist nu își are locul în Europa modernă” – Mesajul lui Emil Boc la Bruxelles

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri