„Spiritul comunist nu își are locul în Europa modernă” – Mesajul lui Emil Boc la Bruxelles

Autor

Data

Categorie

Primarul Clujului, Emil Boc, a făcut un apel puternic împotriva unei politici de coeziune centralizate la nivelul Uniunii Europene, într-un discurs susținut luni, la Bruxelles, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor (CoR). În calitatea sa de președinte al Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER), Boc a avertizat că o astfel de abordare ar risca să readucă „spiritul centralizat al comunismului” în Europa.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În timpul intervenției sale, Boc a subliniat că politica de coeziune reprezintă esența spiritului european, fiind o garanție că „nimeni nu este lăsat în urmă”. Totuși, el și-a exprimat îngrijorarea față de tendințele de centralizare, afirmând că acest model ar submina parteneriatele existente și ar reduce implicarea autorităților locale.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Apel la decizii descentralizate

„Avem nevoie de o politică de coeziune care să fie concepută pentru oameni, dar și de oameni”, a declarat Emil Boc. Acesta a insistat că autoritățile locale cunosc cel mai bine prioritățile și punctele forte ale regiunilor pe care le administrează și că o politică centralizată ar compromite unicitatea orașelor și ar diminua eficiența investițiilor.

El a avertizat că o astfel de centralizare ar reprezenta „o trădare” a principiilor de bază ale politicii de coeziune și ar împiedica dezvoltarea echitabilă a regiunilor. În schimb, Boc a pledat pentru o politică care să recunoască diversitatea și particularitățile fiecărei regiuni europene.

O Europă unită, dar diversă

În viziunea sa, viitorul politicii de coeziune trebuie să se bazeze pe parteneriate, nu pe directive centralizate, pentru a permite Uniunii Europene să rămână unită în diversitatea sa. „Trebuie să susținem o politică de coeziune noncentralizată, care să pună oamenii în centrul misiunii sale”, a subliniat el.

În același timp, Boc a făcut referire la trecutul comunist al României, avertizând împotriva pericolului de a aduce înapoi structuri centralizate care amintesc de acea perioadă. „Nu vrem să reintroducem spiritul comunist în Europa”, a spus acesta.

Discursul său a fost susținut în prezența comisarului european pentru Coeziune și Reformă, Elisa Ferreira, și a președintelui Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro. Intervenția lui Emil Boc a fost întâmpinată cu aplauze din partea participanților la eveniment.

Fonduri importante pentru coeziunea regiunilor europene

Politica de coeziune a Uniunii Europene este considerată un pilon esențial pentru dezvoltarea regiunilor, cu un buget de aproximativ 392 de miliarde de euro alocat pentru perioada 2021-2027. Aceste fonduri sunt destinate reducerii decalajelor economice și sociale dintre regiunile mai puțin dezvoltate și cele mai prospere ale UE, contribuind astfel la o dezvoltare mai echilibrată pe întreg teritoriul Uniunii.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri