Cele șase obiective strategice ale Clujului pentru anul 2030! Plus: ce se poate întâmpla în 2050

Autor

Data

Categorie

Consiliul Județean Cluj a aprobat luni, 31 iulie a.c., noua Strategie de dezvoltare teritorială a Județului Cluj pentru perioada 2023-2030. Acest document programatic cu o valabilitate de șapte ani se bazează pe obiectivele majore trasate în cadrul Agendei Teritoriale 2030 ale Uniunii Europene și este, totodată, parte integrantă a Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ), elaborat cu ajutorul specialiștilor Băncii Mondiale. 

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Strategia de dezvoltare teritorială a Județului Cluj până în 2030 conține șase obiective strategice majore care contribuie la realizarea de către Consiliul Județean a unor obiective de investiții publice necesare dezvoltării sustenabile și competitive a teritoriului:

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

  • Asigurarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe inovație și antrenprenoriat, pentru atingere unui PIB/locuitor comparabil cu media UE;
  • Reducerea poluării astfel încât să nu se mai înregistreze depășiri ale pragurilor maxime admise;
  • Conectarea Clujului la coridoarele majore de transport și piețele globale, în vederea asigurării accesului direct, în maxim 3 ore, la orice stat din U.E.;
  • Creșterea accesului populației la infrastructură și servicii în vederea scăderii ponderii populației din zonele marginalizate până la maxim 1%;
  • Consolidarea rolului Zonei Metropolitane Cluj-Napoca și a celorlalte două zone urbane funcționale din jurul municipiilor Dej-Gherla și Turda-Câmpia Turzii, în vederea atingerii unui grad de urbanizare de 80%;
  • Eficientizarea activității administrației publice locale, astfel încât aceasta să atragă finanțări europene de minim 3 miliarde de euro în perioada 2021-2030.

Județul Cluj este primul din țară care beneficiază de sprijinul acordat de Banca Mondială, în cadrul unui proiect de asistență tehnică, pentru elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Noua strategie de dezvoltare teritorială a Clujului este una solidă, care respectă toate direcțiile de acțiune trasate de cele mai importante planuri strategice europene și naționale. Ne propunem ca, până în 2050, județul nostru să aibă cel mai ridicat nivel al calității vieții din România, cu o infrastructură funcțională și conectată la cerințele comunitare din regiune.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri