China ridică un nou zid economic. Beijingul restricționează transferul de tehnologie și își consolidează controlul asupra companiilor strategice

Autor

Data

Categorie

După mai bine de patru decenii în care a beneficiat de investiții străine masive și de transferuri de tehnologie care au contribuit la transformarea sa într-o superputere industrială, China își schimbă radical strategia economică.

Autoritățile de la Beijing adoptă măsuri tot mai stricte pentru a împiedica transferul tehnologiilor dezvoltate în țară către companii și investitori străini, într-o mișcare care reflectă accentul tot mai mare pus pe securitatea națională și competiția strategică globală.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Noile reglementări oferă statului chinez un control sporit asupra companiilor care intenționează să investească în străinătate, să deschidă facilități de producție peste hotare sau să colaboreze cu parteneri externi în sectoare considerate sensibile. Oficialii de la Beijing susțin că măsurile sunt necesare în contextul creșterii tensiunilor geopolitice și al competiției tehnologice internaționale, însă analiștii consideră că adevărata miză este păstrarea avantajului industrial și tehnologic acumulat de China în ultimele decenii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Una dintre cele mai mediatizate situații recente este cea a companiei chineze de inteligență artificială Manus. Deși firma și-a mutat sediul în Singapore, autoritățile chineze au intervenit pentru a bloca o posibilă preluare de către gigantul american Meta. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, Beijingul a invocat motive de securitate națională și a lansat verificări suplimentare asupra companiei, în timp ce fondatorii acesteia ar fi fost supuși unor restricții temporare de călătorie pe durata investigațiilor.

Schimbarea de direcție marchează o ruptură față de modelul economic promovat de China începând cu anii 1980. În acea perioadă, Beijingul a deschis economia către investițiile occidentale, oferind acces la o forță de muncă numeroasă și costuri reduse de producție. În schimb, companiile străine au adus tehnologii avansate, procese industriale moderne și expertiză care au contribuit decisiv la dezvoltarea industriei chineze. Rezultatul a fost transformarea Chinei în principalul centru manufacturier al lumii și într-un actor dominant în numeroase domenii tehnologice.

Astăzi, conducerea chineză încearcă să împiedice repetarea acestui proces în sens invers. Beijingul se teme că firmele locale ar putea transfera în afara țării tehnologii considerate strategice, diminuând astfel avantajele competitive construite în ultimele decenii. În special domenii precum inteligența artificială, semiconductorii, telecomunicațiile, energia verde și producția avansată sunt privite drept sectoare esențiale pentru viitorul economic și militar al țării.

În paralel, autoritățile chineze au introdus și instrumente care vizează companiile străine. Noile reglementări permit investigarea și sancționarea firmelor care reduc colaborarea cu furnizorii chinezi sau care mută producția în alte state din motive geopolitice. Măsurile sunt prezentate de Beijing drept o reacție la comportamente considerate discriminatorii față de companiile chineze, însă ele ar putea complica planurile multor multinaționale care încearcă să își diversifice lanțurile de aprovizionare după lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19.

Tendința de relocare a unor capacități de producție din China către alte state asiatice s-a accelerat în ultimii ani, pe fondul tensiunilor dintre Beijing și Washington.

Numeroase companii occidentale au început să investească în țări precum Vietnam, India, Indonezia sau Malaezia, încercând să reducă dependența de piața chineză și să limiteze riscurile generate de conflictele comerciale și geopolitice.

Decizia Beijingului vine și ca răspuns la măsurile adoptate de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru protejarea industriilor strategice. Washingtonul a restricționat exporturile unor tehnologii avansate, inclusiv microcipuri de ultimă generație, către China, în timp ce Bruxellesul și-a consolidat mecanismele de monitorizare a investițiilor străine în sectoare sensibile. În acest context, autoritățile chineze încearcă să își protejeze propriile resurse tehnologice și să reducă vulnerabilitățile economice într-o lume marcată de rivalități tot mai intense.

Experții consideră că noua strategie a Beijingului marchează începutul unei etape în care securitatea economică devine la fel de importantă precum creșterea economică. Dacă în trecut China și-a construit succesul prin deschidere și integrare în economia globală, acum accentul se mută către control, autonomie tehnologică și protejarea avantajelor strategice, într-un context internațional tot mai fragmentat și competitiv.

Sursa: Analiză bazată pe informații publicate de Il Post și preluate de Mediafax.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri