România riscă să intre în iarnă cu stocuri insuficiente de gaze. Lucrările din Bulgaria reduc drastic importurile

CRIZA ENERGETICA

Autor

de Paul Pop

Data

Categorie

CRIZA ENERGETICA

România ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea necesarului de gaze naturale pentru iarna 2026-2027, în contextul reducerii importurilor și al nivelului scăzut al stocurilor din depozite, potrivit unei analize publicate de Profit.ro.

Situația este cauzată de lucrările de modernizare desfășurate în Bulgaria pe coridorul Transbalcanic, una dintre cele mai importante rute de aprovizionare cu gaze pentru România și statele din regiune.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Lucrările efectuate la punctul de interconectare Kardam-Negru Vodă au redus aproape complet fluxurile de gaze către România. În perioadele în care se desfășoară intervențiile tehnice, importurile scad practic la zero, deși la finalul lunii mai depășeau 100 GWh pe zi. Potrivit sursei citate, lucrările vor avea loc în două etape, una în luna iunie și o alta programată pentru luna septembrie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Contextul este cu atât mai dificil cu cât depozitele de gaze din România sunt mai puțin umplute decât în anii precedenți. La 5 iunie, în facilitățile de înmagazinare se aflau 13,25 TWh de gaze naturale, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii cinci ani. Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut România avea stocuri de aproximativ 23 TWh, iar în 2023 peste 20 TWh.

În plus, noua capacitate de transport a gazelor prin sectorul bulgar, care ar urma să crească de la 14 milioane la 27 de milioane de metri cubi pe zi, nu va fi disponibilă la timp pentru sezonul rece. Dacă inițial autoritățile bulgare estimau finalizarea lucrărilor până la începutul anului gazier 2026-2027, acum termenul a fost amânat pentru 1 ianuarie 2027, potrivit informațiilor citate de Profit.ro.

Specialiștii avertizează că cererea de gaze naturale din România ar putea crește în următoarele luni, pe fondul punerii în funcțiune a unor noi centrale pe gaze la Constanța, Arad, Câmpia Turzii și Mintia. În aceste condiții, întârzierile proiectelor de infrastructură și nivelul redus al stocurilor POT pune presiune atât asupra aprovizionării, cât și asupra prețurilor la gaze în sezonul rece.

Pe lângă consumul intern, prin punctul de interconectare Negru Vodă sunt transportate gaze și către Republica Moldova, Transnistria, Ungaria și Slovacia, ceea ce crește importanța strategică a acestei rute pentru securitatea energetică a întregii regiuni.

Citeste si:

Articolul precedent
China ridică un nou zid economic. Beijingul restricționează transferul de tehnologie și își consolidează controlul asupra companiilor strategice
Articolul următor
SURSE Nume vehiculate în viitorul Guvern: executivul va avea doi vicepremieri

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri