Clujenii întrețin litoralul românesc: motivul e unul interesant / topul județelor pe țară 

Autor

Data

Categorie

Peste o treime dintre turiştii care ajung pe litoralul românesc sunt din Bucureşti, aceştia fiind cei mai numeroşi, urmaţi de cei din Prahova şi Cluj, informează Litoralulromânesc.ro. 

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cei mai mulţi turişti care şi-au făcut vacanţele în staţiunile autohtone de la Marea Neagră până la jumătatea sezonului estival sunt din Bucureşti, peste 36% din totalul celor care au ales litoralul românesc fiind din Capitală, indică datele colectate de Litoralulromanesc.ro, care se prezintă ca fiind cel mai mare turoperator pe acest segment.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

La polul opus se situează judeţele Tulcea, Ialomiţa, Mehedinţi şi Sălaj, care, cumulat, nu adună nici două procente.

Mai mult, locuitorii Capitalei sunt turişti recurenţi, în condiţiile în care unii dintre ei merg chiar şi de 3-4 ori pe vară la mare, spre deosebire de cei din alte judeţe, care îşi organizează o singură deplasare pe sezon pe litoralul românesc

”Datele analizate în sezonul 2022 – 2023, pe un eşantion de peste 207.000 rezervări, evidenţiază faptul că aproape 36% dintre turiştii care au ajuns în acest interval pe litoralul românesc provin din Bucureşti.

Capitala conduce detaşat clasamentul, următoarele două locuri din Top 3 fiind la mare distanţă. Astfel, locul secund este ocupat de judeţul Prahova, cu 5,92% din totalul turiştilor veniţi pe litoral, iar pe poziţia a treia se află judeţul Cluj, cu 5,27% din total”, arată Litoralulromânesc.ro.

Top 10 judeţe din care provin cei care merg la mare în România

În continuare, topul 10 al judeţelor din care provin turiştii care merg la mare în România este: Timiş (5,20%), Braşov (4,44%), Iaşi (4,30%), Argeş (2,75%), Bacău (2,14%), Dolj (2,14%) şi Suceava (2,10%).

La coada clasamentului se află judeţele Tulcea, Ialomiţa, Mehedinţi şi Sălaj, care, cumulat, generează sub 2% din totalul turiştilor care aleg litoralul românesc.

„Am constatat că pe măsură ce turiştii locuiesc mai departe de destinaţie, creşte media sejurului, deoarece pentru majoritatea această deplasare reprezintă singura vacanţă din an în staţiunile româneşti de la Marea Neagră. Efortul depus pentru această călătorie este mai mare pentru turiştii care vin din judeţe precum Cluj, Timiş sau Iaşi, prin urmare şi perioada pe care o petrec pe litoral este mai mare. În schimb, pentru bucureşteni accesul la litoral este mult mai rapid şi mai uşor, fie că aleg să călătorească cu maşina personală, fie cu trenul”, afirmă Ionuţ Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

Analiza mai relevă faptul că printre românii care îşi rezervă sejururi pe litoralul românesc se numără şi constănţeni. Judeţul Constanţa se află aproape la mijlocul clasamentului, cu 1,19% din totalul rezervărilor, un procent apropiat de cel al judeţelor Hunedoara şi Gorj, între care se află în acest top.  

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri