Un amplu studiu realizat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) de la Universitatea din Washington a analizat evoluția bolilor și a mortalității la nivel global între 1990 și 2023. Cercetarea, publicată în revista The Lancet și prezentată la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin, a reunit 16.500 de oameni de știință, care au evaluat peste 300.000 de baze de date din 204 țări și teritorii, acoperind 371 de boli și 88 de factori de risc.
Cauze diferite ale mortalității tinerilor în funcție de regiune
Studiul arată că motivele creșterii ratei deceselor în rândul tinerilor diferă semnificativ de la o zonă la alta. În America de Nord, principalele cauze sunt supradozele de droguri, consumul excesiv de alcool și sinuciderile, în timp ce în Africa Subsahariană, decesul tinerilor este legat în principal de boli infecțioase.
În Europa de Est, între 2000 și 2023, s-a înregistrat o creștere notabilă a deceselor cauzate de HIV, autovătămare și violență, iar în Europa Centrală, tulburările mintale și de alimentație au crescut brusc în rândul adolescenților, potrivit The Guardian.
Anxietatea și depresia, în creștere accelerată la nivel mondial
Cercetătorii au constatat o explozie a problemelor de sănătate mintală, cu o creștere de 63% a cazurilor de anxietateși de 26% a celor de depresie la nivel global.
În Europa de Est, cele mai mari creșteri ale mortalității au fost observate în rândul tinerilor cu vârste între 15–19 ani (54%) și 20–24 de ani (40%), între anii 2011 și 2023. Autorii avertizează că aceste cifre reprezintă „un semnal de alarmă” pentru factorii de decizie.
Speranța de viață globală a crescut, dar bolile cronice domină
Deși rata mortalității generale a scăzut în toate cele 204 țări analizate, persistă discrepanțe majore între regiuni. Speranța de viață globală a ajuns la 76,3 ani pentru femei și 71,5 ani pentru bărbați, cu peste 20 de ani mai mult decât în 1950, dar diferențele geografice rămân evidente: 83 de ani în regiunile bogate, comparativ cu 62 de ani în Africa Subsahariană.
În același timp, bolile cronice – în special cele cardiovasculare și diabetul – reprezintă în prezent două treimi din totalul problemelor de sănătate, în timp ce jumătate dintre acestea ar putea fi prevenite prin reducerea factorilor de risc precum hipertensiunea, fumatul, poluarea și obezitatea.




















