Cristian Terheș: Criza de la Ceuta arată eșecul politicii UE privind migrația. „Europa trebuie să-și apere frontierele externe”

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul român Cristian Terheș susține că valul de migranți care a ajuns în enclava spaniolă Ceuta reprezintă dovada unui eșec major al politicii Uniunii Europene în domeniul migrației și al protejării frontierelor externe. Într-o declarație publică, acesta critică actuala conducere a Comisiei Europene și cere măsuri ferme pentru combaterea migrației ilegale și întărirea securității la granițele Uniunii.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit lui Cristian Terheș, situația de la Ceuta, unde un număr mare de persoane au încercat să pătrundă ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, reflectă consecințele politicilor promovate în ultimii ani la nivel european.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Intrarea ilegală a zeci de mii de persoane în enclava spaniolă Ceuta reprezintă un eșec grav al politicii europene în domeniul migrației și al protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene, sub conducerea Ursulei von der Leyen, precum și al politicii promovate în Spania de guvernul socialist condus de Pedro Sánchez”, a declarat eurodeputatul.

Terheș: Propunerile privind consolidarea frontierelor au fost respinse

Europarlamentarul afirmă că, în cele două mandate ale sale, a depus în mod repetat amendamente pentru întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, însă acestea ar fi fost respinse de majoritatea politică din Parlamentul European.

„În cele două mandate de europarlamentar, am depus în repetate rânduri amendamente pentru întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, în special în zonele expuse migrației ilegale și acțiunilor de destabilizare: frontierele Poloniei și ale statelor baltice cu Rusia și Belarus, granițele Greciei și Bulgariei cu Turcia, precum și frontiera maritimă din sudul Italiei. Aceste propuneri au fost respinse de majoritatea formată din grupurile PPE, S&D, Renew, Verzii și Stânga”, susține Terheș.

„Migrația ilegală a devenit o afacere pentru rețelele de criminalitate organizată”

Cristian Terheș afirmă că evenimentele de la Ceuta evidențiază și rolul rețelelor de trafic de persoane, pe care le acuză că exploatează oameni vulnerabili și transformă migrația ilegală într-un instrument de destabilizare.

„Ceea ce se întâmplă la Ceuta evidențiază rolul rețelelor de criminalitate organizată și de trafic de persoane, care exploatează oameni vulnerabili, răspândesc informații false și transformă migrația ilegală într-o afacere extrem de profitabilă și într-o armă de destabilizare a Europei”, a afirmat eurodeputatul.

În opinia sa, forțarea frontierelor externe de către grupuri numeroase nu mai reprezintă doar o provocare administrativă, ci o problemă de securitate.

„Forțarea unei frontiere de către grupuri atât de numeroase nu mai reprezintă doar o problemă administrativă. Este o amenințare directă la adresa ordinii publice, a integrității teritoriale și a suveranității statelor membre ale Uniunii Europene, precum și a siguranței cetățenilor europeni.”

Șase măsuri propuse pentru combaterea migrației ilegale

În declarația sa, Cristian Terheș propune un set de măsuri pe care le consideră necesare pentru gestionarea fenomenului migrației ilegale. Printre acestea se numără returnarea rapidă a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, aplicarea măsurilor prevăzute de lege împotriva celor care încalcă deliberat regulile de intrare și ședere, analizarea rapidă și individuală a cererilor de azil, destructurarea rețelelor de trafic de persoane, încheierea unor acorduri eficiente cu statele de origine și de tranzit și investiții sporite în protejarea frontierelor externe, inclusiv prin consolidarea agenției Frontex.

Eurodeputatul consideră că experiența României în apărarea frontierei estice a Uniunii Europene ar trebui valorificată în cadrul politicii europene de securizare a granițelor.

„Fără frontiere externe sigure, libertatea de circulație nu poate rezista”

Cristian Terheș susține că apărarea frontierelor externe ale Uniunii Europene nu trebuie confundată cu lipsa de solidaritate față de persoanele aflate în nevoie.

„A apăra frontierele externe ale Uniunii Europene nu înseamnă ură și nici lipsă de umanitate. Înseamnă apărarea Europei și a civilizației sale, a statului de drept, a securității cetățenilor, a comunităților locale și a dreptului fiecărei națiuni europene de a-și decide propriul viitor. Fără frontiere externe sigure, libertatea de circulație din interiorul Europei nu poate rezista”, a concluzionat eurodeputatul Cristian Terheș.

Declarațiile reprezintă poziția politică exprimată de eurodeputatul Cristian Terheș cu privire la politica europeană în domeniul migrației și la evenimentele recente de la frontiera externă a Uniunii Europene.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri