OMS acuză marile companii de alimente ultraprocesate că blochează politicile de sănătate publică

Autor

Data

Categorie

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, acuză marile corporații din industria alimentelor ultraprocesate că împiedică eforturile statelor de a combate obezitatea și bolile asociate unei alimentații nesănătoase. Potrivit acestuia, numeroase companii contestă în instanță măsurile adoptate de guverne pentru promovarea unei alimentații sănătoase, generând costuri de miliarde de dolari și întârzieri semnificative în implementarea politicilor de sănătate publică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Declarațiile vin în contextul unei investigații realizate de The Guardian, împreună cu organizația Lighthouse Reports și mai mulți parteneri internaționali, care arată că între 2010 și 2025 au fost intentate 235 de procese împotriva unor politici privind alimentele ultraprocesate în țări precum Mexic, Columbia, Brazilia, Statele Unite și Marea Britanie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ancheta arată că, deși aproximativ trei sferturi dintre procesele soluționate au fost câștigate de guverne, litigiile au reușit să întârzie ani la rând introducerea unor măsuri precum etichetarea produselor cu avertismente, restricționarea publicității pentru alimente nesănătoase și introducerea unor taxe pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi sau sare.

Potrivit OMS, aproape un miliard de persoane din întreaga lume trăiesc cu obezitate, iar alimentația nesănătoasă reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și anumite forme de cancer. În multe state, alimentele ultraprocesate reprezintă deja aproximativ jumătate din dieta medie a populației.

OMS susține că acțiunile în instanță ale marilor companii nu urmăresc doar anularea măsurilor adoptate, ci și descurajarea altor state să implementeze politici similare, prin prelungirea litigiilor și creșterea costurilor administrative și juridice.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri