Dispută politică pe tema gestionării populației de urși. UDMR critică sesizarea făcută de Nicușor Dan la CCR!
Context
Dezbaterea privind gestionarea populației de urși bruni din România continuă să provoace controverse, după ce președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea care majorează numărul exemplarelor ce pot fi împușcate anual.
🗞️ Citește și Acestea
Actul normativ, adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional, prevede creșterea cotei de prevenție la 859 de urși pentru anii 2026 și 2027, față de 426 anterior. Totodată, cota de intervenție ar urma să fie majorată de la 55 la 110 exemplare.
Anunțul președintelui
Președintele României a anunțat pe 21 mai că a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că legea ridică probleme atât din perspectiva respectării Constituției, cât și a legislației europene. Potrivit acestuia, măsura ar putea fi considerată disproporționată dacă nu există dovezi științifice clare care să demonstreze că populația de urși a depășit nivelul sustenabil și că alte soluții pentru protejarea comunităților au fost epuizate.
În paralel, specialiștii și autoritățile locale caută metode alternative de reducere a conflictelor dintre oameni și animale sălbatice. Un exemplu des invocat este cel al stațiunii Băile Tușnad, unde un program pilot realizat împreună cu WWF România a contribuit la diminuarea drastică a incidentelor provocate de urși. Dacă în trecut se înregistrau anual peste 200 de astfel de cazuri, în ultimii ani numărul acestora a scăzut aproape de zero.
Acuzațiile UDMR
În acest context, UDMR și-a exprimat nemulțumirea față de demersul președintelui.
Deputatul Csoma Botond, purtător de cuvânt al formațiunii, consideră că sesizarea Curții Constituționale reprezintă o eroare majoră.
Politicianul a subliniat că nu este vânător și că apreciază atât natura, cât și animalele sălbatice, însă susține că realitatea din teren impune măsuri ferme.
El a invocat concluziile studiului genetic privind populația de urși, care estimează existența a aproximativ 10.000–12.000 de exemplare în România, un efectiv considerat peste capacitatea de suport a habitatelor naturale.
Potrivit acestuia, creșterea numărului de incidente din ultimii ani arată că protejarea exclusivă a unei specii aflate în vârful lanțului trofic poate avea consecințe grave pentru siguranța oamenilor.
Csoma Botond afirmă că atacurile și incidentele în care sunt implicate persoane continuă să fie raportate frecvent.
Reprezentantul UDMR a precizat însă că simpla majorare a cotelor de vânătoare nu este suficientă și că trebuie aplicate și alte măsuri de prevenție. În acest sens, el a indicat modelul implementat la Băile Tușnad drept o soluție eficientă pentru reducerea conflictelor dintre comunități și urși.
Controversa privind legea rămâne deschisă, urmând ca judecătorii Curții Constituționale să decidă dacă actul normativ respectă prevederile constituționale și obligațiile asumate de România la nivel european.
Ce spune reprezentantul UDMR
„Sunt o persoană care iubește drumețiile și animalele. Nu am vânat niciodată și nici nu o voi face.
Cu toate acestea, consider că președintele Nicușor Dan a greșit grav atunci când a atacat la Curtea Constituțională proiectul nostru de lege care prevede dublarea cotelor de intervenție prin vânătoare la urs.
Studiul genetic privind populația de urși estimează existența a între 10.000 și 12.000 de exemplare, un număr care depășește cu mult capacitatea de suport a habitatelor din România.
Evenimentele din ultimii ani demonstrează fără echivoc că abordarea dezechilibrată, favorabilă unei specii de mari carnivore care nu are prădători naturali, ajunge să coste vieți omenești. Din păcate, aproape în fiecare săptămână există câte o victimă.
Sunt de acord că, pe lângă vânătoare, sunt necesare și alte măsuri pentru a asigura coexistența dintre om și urs. Exemplul orașului Băile Tușnad este unul demn de urmat, deoarece situația s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani”, a spus Botond, pe Facebook.
