Elevii care intră în septembrie 2023 în clasa a IX-a vor avea planuri cadru noi și o nouă curriculă, iar după ce vor parcurge întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel. De asemenea, cei care doresc POT susține Bac-ul „de excepție”.
„Elevii care vor intra în septembrie 2023 în acest fel în clasa a IX-a de liceu vor avea planuri cadru noi, curriculum nou. Vor avea o șansă în plus pentru testare prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii”, a spus, miercuri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
🗞️ Citește și Acestea
Conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline vor putea fi organizate până la 4 grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației. Va exista posibilitatea ca în aceeași clasă, 4 grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot corela cu aptitudinile elevilor.
„Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel. Știu că este de înțeles că o schimbare radicală de paradigmă. Examenul de Bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil care să nu servească doar la acces în facultate, ci să ofere o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are 4 nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplôme de Bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
O noutate în privința probei de limbă și literatură română este decizia de reintroducere în programă a gramaticii, pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română.
A doua probă este cea de matematică.
„Aceste probe ar urma să aibă o pondere în proba scrisă de 40 – 50%. Oricum, împreună cu disciplinele de Geografie și Istorie ar trebui să aibă o pondere de 60%. Restul, până la 100%, să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: științe (fizică, chimie, biologie) și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane (economie, sociologie, psihologie, logică). În acest fel se verifică în proba scrisă competențele de bază. Apoi avem cele două probe de competențe: digitale și de comunicare în două limbi străine, unde se verifică doar competenețele de bază, de nivel B1”, a mai explicat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul își dorește, astfel, ca absolvenții să aibă competența de a comunica cu alți cetățeni ai lumii, pentru ca tânărul să se poată dezvolta, ulterior, conform aspirațiilor proprii și personale.
Separat de aceste probe, care verifică competențele de bază, va exista și o probă „de excelență” care este lăsată la alegerea candidatului.
„Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor digitale la nivel de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază în domeniul limbii engleze de bază vor avea posibilitatea să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze”, a mai spus ministrul.
Proiectele legii educației au fost puse, miercuri, în dezbatere publică, până pe 24 august.
(sursa: Mediafax)
