Învățământul dual, dubla calificare și facultatea de scurtă durată, în noua lege a Educației

Autor

Data

Categorie

prin proiectul de lege a educației pentru învățământul superior se reintroduce învățământul universitar de scurtă durată. Pentru prima dată este introdus învățământul dual, internaționalizarea universitară și locuri destinate persoanelor cu dizabilități, dar se revine și la dubla calificare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ministrul Educației a spus că va fi reintrodus, prin noua lege a Educației pentru învățământul superior, învățământul universitar de scurtă durată.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„E vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul superior de scurtă durată, dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență”, a spus Cîmpeanu.

De asemena, s-a introdus pentru prima dată învățământul dual, care va putea consolida relația dintre universități și mediul socio-economic.

„Acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate, și mediul socio-economic. Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi prinși în această formă de învățământ dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității. E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic”, explică ministrul.

De asemenea, alte reglementări susțin internaționalizarea.

„Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui join degree în comun de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene. Avem, de asemenea, reglementată, dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar. În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă, este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau alt fel de grupări de specializări, fără a mai fi nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a noii specializări ce rezultă din unirea a doua specializări acreditate. Avem pentru prima dată un program național pentru internaționalizarea universitară, PNIU Study in Romania, în care, cu finanțare de la buget, universitățile românești își vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional. Avem și un program național de reducere a abandonului universitar pentru prima dată. Avem locuri destinate persoanelor cu dizabilități”, a mai spus Cîmpeanu.

Impactul bugetar pentru legile educației este foarte mare, potrivit ministrului. Este vorba de peste 5 miliarde de lei pentru legea învățământului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învățământului preuniversitar. Cîmpeanu a precizat că doar 25% reprezintă impact al creșterii salariale.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri