Dan Dungaciu: „Cazul Fritz nu este despre Dominic Fritz. Este despre putere”

Autor

Data

Categorie

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu susține că disputa privind situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, depășește cazul personal al edilului și reprezintă, în opinia sa, un test pentru modul în care este exercitată puterea în România, pentru relația dintre București și Bruxelles și pentru capacitatea partidelor tradiționale de a reacționa la presiunile politice.

Dungaciu afirmă că reacțiile venite de la nivel european după deciziile instituțiilor românești în cazul lui Dominic Fritz ridică întrebări privind raportul dintre instituțiile naționale și cele europene. Liderul AUR susține că mobilizarea unor formațiuni politice europene în sprijinul lui Fritz ar trebui analizată inclusiv prin prisma viitorului Uniunii Europene și a eventualei centralizări a puterii la Bruxelles.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Cazul primarului de la Timișoara nu are legătură cu personajul tratat. (…) Are legătură în principal cu trei lucruri: modul în care s-a configurat puterea în România în ultimii ani, nivelul de permisivitate și anticorpii pe care îi au în acest moment partidele de mainstream din România și relația dintre centru și periferie, altfel spus, puterea de la Bruxelles și puterea de la București”, a declarat Dan Dungaciu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Dungaciu critică influența politică a USR

Prim-vicepreședintele AUR susține că o problemă importantă este, în opinia sa, raportul dintre ponderea electorală a USR și influența pe care formațiunea ar fi ajuns să o exercite asupra unor instituții și domenii strategice.

Dungaciu afirmă că un partid care a obținut în jur de 10% din voturi ar fi ajuns să aibă o influență disproporționată asupra deciziilor strategice ale statului. În acest context, el critică și lipsa unei reacții ferme din partea PSD și PNL.

„Faptul că partidele de mainstream, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, nu au reacționat spune ceva despre capacitatea lor de a înțelege în ce situație se află România astăzi”, a afirmat liderul AUR.

Potrivit acestuia, actuala criză politică este și rezultatul incapacității partidelor tradiționale de a formula răspunsuri la schimbările produse în sistemul politic românesc.

Dungaciu a criticat în termeni duri și poziționarea UDMR, făcând referire la relația formațiunii cu guvernul de la Budapesta și cu premierul Ungariei, Viktor Orbán.

„Operațiunea de salvare a soldatului Fritz”

Unul dintre principalele argumente prezentate de Dan Dungaciu vizează reacțiile politice de la Bruxelles în urma situației juridice a lui Dominic Fritz.

Liderul AUR susține că s-ar fi declanșat ceea ce el numește „operațiunea de salvare a soldatului Fritz”, după ce politicieni europeni importanți au reacționat public în sprijinul primarului Timișoarei.

Dungaciu face referire la reacțiile reprezentanților Partidului Popular European și Renew și susține că solicitarea privind fondurile europene reprezintă un semnal politic care ar trebui analizat cu atenție.

„Cum se face că, în urma unor decizii juridice, pe care le putem discuta sau nu, dacă avem expertiza de rigoare, dar care sunt decizii luate de instituții ale statului român, (…) reacțiile de la Bruxelles au fost cele care au fost?”, a întrebat Dungaciu.

El susține că rapiditatea reacțiilor europene ridică întrebări despre modul în care Bruxelles-ul ar putea interveni în alte situații politice din România.

„Dacă pentru un primar care nu era în niciun caz singur în această situație se reacționează așa de către puterea de la Bruxelles, aproape dezlănțuit, ce se va întâmpla în alte cazuri?”, a afirmat prim-vicepreședintele AUR.

Critici privind federalizarea Uniunii Europene

Dan Dungaciu leagă cazul Fritz și de dezbaterea privind o eventuală federalizare a Uniunii Europene. În opinia sa, reacțiile politice de la Bruxelles ar trebui să reprezinte un motiv de reflecție pentru cetățenii europeni în perspectiva unei eventuale centralizări mai accentuate a puterii.

„Așa se reacționează într-o Europă care nu este federalizată (…) Dacă se acționează astfel într-un caz care privește un stat național membru al Uniunii Europene, cum vor acționa cei de la Bruxelles dacă Europa se va federaliza?”, a întrebat liderul AUR.

Dungaciu l-a criticat și pe Manfred Weber, liderul PPE, despre care susține că, prin reacția sa în cazul Fritz, ar fi afectat chiar ideea de federalizare europeană.

„Domnul Manfred Weber, cu tot respectul pe care i-l purtăm, a făcut un enorm deserviciu ideii de federalizare și de centralizare a puterii la Bruxelles, prin această reacție”, a declarat acesta.

„Românii sunt xenofobi” – o acuzație respinsă de liderul AUR

În discursul său, Dan Dungaciu a criticat și argumentul potrivit căruia situația lui Dominic Fritz ar fi legată de xenofobie.

El a considerat această explicație drept exagerată și a invocat faptul că România a ales în trecut președinți de origine germană.

„Ca să spui asta în fața unui popor care, în ultimele două mandate, a votat un președinte neamț, inclusiv în timpul Centenarului Marii Uniri, este cel puțin deplasat”, a susținut prim-vicepreședintele AUR.

Dungaciu afirmă că folosirea unor astfel de acuzații în dezbaterea publică ar contribui la escaladarea conflictului politic și ar evita discuția despre fondul problemei.

AUR cere alegeri anticipate

În finalul declarației sale, Dan Dungaciu a susținut că România are nevoie de o resetare politică, iar soluția ar fi, în opinia sa, organizarea alegerilor anticipate.

„Aceasta este întrebarea fundamentală pentru politica de la București. (…) În aceste condiții, singura soluție evidentă pentru resetarea vieții politice a României o reprezintă alegerile anticipate”, a declarat acesta.

Liderul AUR a avertizat că o eventuală campanie electorală va fi dificilă și că formațiunea condusă de George Simion trebuie să fie pregătită pentru o confruntare politică majoră.

„AUR nu se teme, nu trădează și știe că menirea sa este să ajungă la putere. Nu pentru AUR, ci pentru România”, a conchis Dan Dungaciu.

Declarațiile reprezintă poziția politică a prim-vicepreședintelui AUR și includ evaluări și acuzații politice care nu constituie, prin ele însele, constatări juridice sau instituționale.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri