Daniel Buda, de la Strasbourg: „Avem nevoie de un buget european capabil să răspundă realităților de astăzi”

Autor

Data

Categorie

O ediție specială a emisiunii Cluj Live a fost transmisă din Parlamentul European de la Strasbourg, unde jurnalistul Mircea Sime a deschis discuția alături de eurodeputatul Daniel Buda, membru al Comisiei AGRI și al Partidului Popular European. Tema principală a primei părți a emisiunii a fost noua propunere de buget prezentată de Comisia Europeană, un document considerat de europarlamentar insuficient calibrat la provocările cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În deschidere, Mircea Sime a subliniat contextul politic și economic dificil în care are loc revizuirea bugetară, menționând presiunile suplimentare generate de războiul din Ucraina, de criza energetică și de nevoile tot mai mari ale fermierilor europeni. În acest cadru, eurodeputatul Daniel Buda a explicat că Parlamentul European nu se declară mulțumit de propunerea Comisiei și că solicitările sale sunt deja transmise în mod oficial.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Nu sunt mulțumit de actuala propunere de buget… noi avem nemulțumirile noastre vis-a-vis de modul în care se construiește acest buget”, a spus Daniel Buda, subliniind că discrepanțele nu țin doar de nivelul sumelor, ci și de modul în care acestea sunt structurate. Europarlamentarul a atras atenția asupra confuziei dintre contribuțiile statelor membre și veniturile proprii ale Uniunii, două componente care, în opinia sa, trebuie tratate distinct pentru a permite o planificare transparentă și eficientă.

Buda a insistat asupra faptului că Parlamentul European nu poate accepta un buget care să nu aibă o fundamentare solidă pe prioritățile actuale, mai ales în ceea ce privește domeniul agricol și cel al apărării. „Eu am spus foarte clar: nu poți pune în aceeași oală veniturile proprii ale Uniunii Europene cu contribuțiile statelor membre”, a precizat acesta, subliniind că arhitectura bugetului trebuie refăcută pentru a reflecta corect nevoile politice și economice ale momentului.

În analiza sa, Daniel Buda a subliniat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Uniunii Europene este fragilitatea securității alimentare. În contextul tensiunilor geopolitice și al dependențelor externe, acesta a afirmat că agricultura nu poate fi tratată ca un sector secundar, ci ca o componentă strategică a rezilienței europene. „Nu poți discuta despre capacitatea de apărare fără să ai securitate alimentară. Securitatea alimentară se realizează printr-o agricultură puternică, eficientă”, a declarat eurodeputatul, argumentând că fermierii trebuie sprijiniți pentru a putea asigura independența alimentară a Uniunii.

Tot în prima parte a emisiunii, Buda a făcut referire la presiunile suplimentare pe care le resimt fermierii europeni din cauza costurilor ridicate la energie și a schimbărilor legislative. El a avertizat că anumite propuneri de condiționalitate venite de la Bruxelles riscă să pună o povară nejustificată asupra agricultorilor, dacă nu sunt calibrate corect: „Aceste condiționalități nu trebuie să vină pe o zonă care nu are legătură cu agricultura”, a spus el, explicând că politicile europene trebuie să rămână realiste și adaptate la teren.

Eurodeputatul a mai transmis că actualul context obligă Uniunea Europeană să investească în infrastructură cu dublă utilizare – atât civilă, cât și militară – deoarece mobilitatea echipamentelor grele devine un criteriu esențial în planificarea strategică. „Nu poți să transporți echipamente militare grele pe orice drum”, a punctat el, sugerând că infrastructura de transport trebuie construită în concordanță cu standardele actuale de securitate.

Mircea Sime a încheiat prima parte a discuției subliniind că dezbaterea privind bugetul UE va continua în următoarele luni, iar Parlamentul European are un rol esențial în definirea priorităților finale. Dialogul cu Daniel Buda a relevat tensiunile existente între nevoia de consolidare a apărării Uniunii, susținerea fermierilor și presiunile bugetare crescute, într-un moment în care Europa trece prin cea mai dificilă perioadă de după criza economică din 2008

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri