Parlamentul European cere reguli mai dure pentru protecția minorilor online. Limită de vârstă de 16 ani și interzicerea designului care provoacă dependență

Autor

Data

Categorie

Parlamentul European a adoptat, joi, un raport non-legislativ privind siguranța minorilor în mediul online. Documentul a trecut cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, eurodeputații exprimându-și “profunda îngrijorare” față de riscurile fizice și psihice la care sunt expuși copiii pe internet.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Aleșii europeni solicită măsuri ferme la nivelul Uniunii Europene pentru a limita expunerea minorilor la practici digitale manipulative, menite să creeze dependență sau să le afecteze capacitatea de concentrare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Interzicerea designului adictiv și protecție împotriva tehnologiilor persuasive

Raportul recomandă o serie de restricții clare pentru platformele digitale. Printre acestea:

  • interzicerea celor mai dăunătoare funcționalități care generează dependență, precum derularea infinită, redarea automată sau glisarea pentru reîncărcare;

  • dezactivarea automată a altor elemente adictive destinate minorilor, inclusiv recompensele și mecanismele de ludificare;

  • interzicerea site-urilor care nu respectă legislația UE;

  • limitarea tehnologiilor persuasive, precum publicitatea direcționată, marketingul influencerilor, designul adictiv și interfețele înșelătoare (dark patterns), care urmează să fie reglementate prin viitorul Act privind echitatea digitală;

  • interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe modul de interacțiune al minorilor.

Eurodeputații solicită și aplicarea regulilor din Regulamentul privind serviciile digitale inclusiv pentru platformele video online și jocuri, ceea ce ar duce la interzicerea loot box-urilor, monedelor virtuale și mecanismelor de tip „pay-to-win”.

Protejarea copiilor împotriva exploatării comerciale

Raportul critică și fenomenul influencerilor minori și cere interzicerea stimulentelor financiare oferite platformelor pentru conținut produs de copii.

Totodată, documentul atrage atenția asupra riscurilor asociate cu inteligența artificială generativă, în special deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții AI și aplicațiile de nuditate generate prin AI.

Limită de vârstă de 16 ani pentru accesul la platforme 

Parlamentul European propune o nouă limită minimă de vârstă pentru accesul la platforme digitale.

„Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor și să asigure o participare online adecvată vârstei, Parlamentul a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.”

Eurodeputații salută dezvoltarea unei aplicații europene de verificare a vârstei și a portofelului digital european (eID), subliniind că aceste sisteme trebuie să fie precise și să protejeze datele minorilor. Ei avertizează că responsabilitatea finală pentru siguranța produselor rămâne la platforme.

Conducerea companiilor ar putea răspunde personal pentru nerespectarea regulilor

În comunicatul transmis, Parlamentul European precizează și necesitatea unor sancțiuni mai dure pentru platformele care ignoră legislația.

„Pentru a încuraja respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale și a altor acte legislative aplicabile, deputații europeni sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă și persistentă a dispozițiilor, în special când este vorba de protecția minorilor și de verificarea vârstei”, se arată în document.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri