Daniel Udrescu îl acuză pe Ilie Bolojan de încălcarea Constituției: „Le dictează parlamentarilor cum să voteze”

Autor

Data

Categorie

Controversa generată de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru capătă și o dimensiune constituțională, după ce expertul contabil judiciar și auditorul Daniel Udrescu îl acuză pe președintele PNL, Ilie Bolojan, că exercită presiuni asupra parlamentarilor liberali și încalcă principiile fundamentale ale mandatului parlamentar.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Reacția lui Udrescu vine după declarațiile făcute de Ilie Bolojan în urma ședinței Biroului Politic Național al PNL, când liderul liberal a anunțat că parlamentarii partidului au fost mandatați să adopte formula „prezent – nu votez” la votul de învestire al Guvernului Veștea. Totodată, Bolojan a avertizat că membrii PNL care ar accepta funcții într-un eventual cabinet condus de Adrian Veștea fără acordul partidului își vor pierde calitatea de membri ai formațiunii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit lui Daniel Udrescu, o asemenea poziție depășește cadrul unei simple decizii politice interne și ridică semne de întrebare privind respectarea Constituției României.

„Declarațiile făcute de președintele PNL ridică o problemă constituțională gravă, care depășește simpla dispută politică internă. Este pusă în discuție însăși natura mandatului parlamentar consacrat de Constituția României”, susține acesta.

Invocă articolul 69 din Constituție

În analiza sa, Udrescu amintește că articolul 69 din Constituția României stabilește că deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul.

Potrivit acestuia, principiul constituțional consacră independența parlamentarului și îl protejează de orice constrângere politică privind exercitarea votului.

„Constituția nu îi transformă pe parlamentari în executanți ai ordinelor venite de la conducerea partidului, ci în reprezentanți ai întregii națiuni”, argumentează Udrescu.

Acesta invocă și prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, care reafirmă caracterul reprezentativ al mandatului și interzice asumarea unor obligații care ar putea influența exercitarea acestuia potrivit propriei conștiințe.

„Se creează o presiune instituțională”

Daniel Udrescu consideră că anunțul public făcut de liderul PNL, coroborat cu amenințarea excluderii din partid pentru cei care nu respectă linia stabilită de conducere, generează o formă de presiune incompatibilă cu spiritul Constituției.

„Atunci când președintele unui partid anunță public modul în care parlamentarii trebuie să voteze și asociază această conduită cu amenințarea excluderii din partid sau cu alte sancțiuni politice, se creează o presiune instituțională care afectează libertatea de decizie a parlamentarului”, afirmă acesta.

În opinia sa, există o diferență esențială între recomandările politice formulate de un partid și impunerea unei conduite obligatorii, însoțită de sancțiuni.

„Partidele au dreptul să adopte poziții politice oficiale și să recomande o anumită conduită. Însă între recomandare și ordin există o diferență fundamentală. Constituția permite prima variantă și o interzice în spirit pe cea de-a doua”, susține expertul.

Acuzații privind transformarea mandatului reprezentativ

În analiza sa, Udrescu apreciază că situația creată în jurul votului privind Guvernul Veștea riscă să transforme mandatul parlamentar într-un mandat imperativ, model respins explicit de Constituția României.

„Dacă un parlamentar este obligat să voteze conform unei dispoziții stabilite de conducerea partidului, atunci mandatul reprezentativ este golit de conținut”, afirmă acesta.

Expertul susține că esența democrației parlamentare constă în libertatea fiecărui deputat și senator de a vota potrivit propriei conștiințe și de a răspunde politic în fața alegătorilor.

„Democrația parlamentară este apărată atunci când fiecare deputat și senator votează potrivit propriei conștiințe, asumându-și răspunderea în fața cetățenilor. Poziția lui Bolojan este o atingere adusă reprezentării parlamentare în România”, concluzionează Daniel Udrescu.

Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în interiorul PNL, după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier și pe fondul disputelor privind susținerea viitorului guvern în Parlament.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri