Datoria publică a Marii Britanii a ajuns la 100% din PIB

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Pentru prima dată în istoria recentă, datoria publică a Marii Britanii a atins pragul de 100% din Produsul Intern Brut (PIB) în luna august, în contextul adâncirii deficitului bugetar. Această evoluție sporește presiunile asupra ministrului de Finanțe, Rachel Reeves, care urmează să prezinte planurile guvernamentale privind impozitele și cheltuielile. Informațiile au fost transmise de Reuters și Bloomberg.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Creșterea datoriei publice și împrumuturile guvernamentale

Potrivit Oficiului Național de Statistică (ONS), datoria netă a sectorului public, fără a include băncile controlate de stat, a ajuns la 100% din PIB în august, față de 99,3% în luna iulie. Aceasta este prima dată din 1993, de când se publică astfel de statistici lunare, când datoria ajunge la acest nivel.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Totodată, datele au arătat că împrumuturile guvernamentale au totalizat 13,734 miliarde de lire sterline (18,29 miliarde de dolari) în luna august, cu 3,3 miliarde de lire mai mult față de aceeași perioadă din 2023. Analiștii estimaseră împrumuturi de aproximativ 12,4 miliarde de lire sterline, sub nivelul real înregistrat.

Scăderea încrederii consumatorilor și cheltuielile sociale

Septembrie a marcat și cea mai rapidă scădere a încrederii consumatorilor din ultimii doi ani și jumătate, potrivit datelor publicate recent. În același timp, cheltuielile guvernamentale au continuat să crească, în special pentru ajutoare sociale și alte cheltuieli curente, sub presiunea inflației ridicate.

„Datele din august privind finanțele publice arată dificultatea poziției fiscale cu care se confruntă ministrul de Finanțe, înainte de prezentarea bugetului pe 2025”, a declarat Gora Suri, economist la PwC.

Împrumuturi suplimentare și impactul pandemiei

În primele cinci luni ale anului financiar 2024/2025, guvernul britanic a împrumutat 64,1 miliarde de lire sterline, cu șase miliarde mai mult decât anticipase în martie Biroul de Responsabilitate Bugetară (OBR).

Creșterea datoriei publice a fost accentuată de cheltuielile pandemice, iar încetinirea economică și dobânzile ridicate au agravat situația financiară a Marii Britanii. În acest context, Banca Angliei a decis recent să mențină rata dobânzii de politică monetară la 5%.

Citeste si:

Articolul precedent
Sondaj INSCOP: Mircea Geoană și Marcel Ciolacu în fruntea opțiunilor pentru alegerile prezidențiale
Articolul următor
Petrișor Peiu, critică dur PNL și PSD pentru declinul industriei din România

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri