Sondaj INSCOP: Mircea Geoană și Marcel Ciolacu în fruntea opțiunilor pentru alegerile prezidențiale

Autor

Data

Categorie

Un sondaj realizat de INSCOP Research și publicat joi arată că 69% dintre români ar participa la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă acesta ar avea loc acum. Printre candidații preferați se numără Mircea Geoană și Marcel Ciolacu, fiecare având un procentaj de peste 20% din intențiile de vot.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Participarea la vot și preferințele electorale

Conform sondajului, respondenții au fost întrebați cât de probabil este să participe la alegeri, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sigur nu voi merge” și 10 „sigur voi merge”. Aproximativ 69% au ales răspunsul „sigur voi merge”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În ceea ce privește opțiunile de vot, dacă duminică ar avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, 21,4% dintre respondenți l-ar vota pe Mircea Geoană (independent), 20,3% pe Marcel Ciolacu (PSD), 14,2% pe Elena Lasconi (USR), 13,6% pe Diana Șoșoacă (SOS România) și 12% pe George Simion (AUR). Nicolae Ciucă (PNL) ar obține 7,1%, iar alți candidați, precum Cristian Diaconescu (independent) și Kelemen Hunor (UDMR), ar obține mai puțin de 5%.

Sursă Foto: News.ro

Fragmentarea votului și impactul candidaților independenți

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a comentat fragmentarea intenției de vot, menționând că prezența numeroasă a candidaților, inclusiv a independenților, duce la o divizare semnificativă a voturilor. „Numărul mare de candidați măsurați înainte de finalizarea procedurilor de strângere a semnăturilor și validarea finală a competitorilor duce la o fragmentare mare a intenției de vot, iar prezența candidaților independenți generează o situație nouă pentru democrația recentă a României”, a explicat acesta. În aceste condiții, este posibil ca în turul al doilea să se califice candidați cu scoruri sub 25%.

Estimări pentru turul al doilea

Într-o eventuală confruntare în turul al doilea între Mircea Geoană și Marcel Ciolacu, sondajul arată că 47,8% dintre respondenți l-ar vota pe Geoană, în timp ce 34,2% l-ar alege pe Ciolacu. Dacă ne raportăm doar la cei care și-au exprimat preferința pentru un candidat, 58,3% ar opta pentru Geoană, iar 41,7% pentru Ciolacu.

Un alt scenariu testat a fost cel între Nicolae Ciucă și Elena Lasconi. Potrivit datelor, Ciucă ar obține 37%, iar Lasconi 36,7%, un rezultat extrem de strâns. „Cei doi candidați ai dreptei, Nicolae Ciucă și Elena Lasconi, ar fi practic la egalitate în turul al doilea”, a adăugat Ștefureac.

Într-un scenariu Geoană vs. Ciucă, fostul secretar general adjunct al NATO ar obține 50,1% din voturi, în timp ce președintele Senatului, Nicolae Ciucă, ar atrage 27,9%.

Metodologia sondajului

Sondajul INSCOP Research a fost realizat la comanda Institutului pentru Libertate și Democrație, între 11 și 16 septembrie, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost reprezentativ pentru populația adultă a României, cu un total de 1.102 respondenți și o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri