Mai mulți judecători, inclusiv Ramona Grațiela Milu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și-au exprimat dezacordul față de documentul adoptat de Secția pentru judecători a CSM, care include o listă de politicieni, jurnaliști și organizații neguvernamentale acuzați că ar fi desfășurat acțiuni de discreditare și presiune asupra judecătorilor și a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea.
Reacții vehemente
Într-un mesaj publicat joi pe Facebook, Ramona Grațiela Milu a precizat că a susținut hotărârea referitoare la apărarea independenței judecătorilor, însă și-a exprimat anumite rezerve față de conținutul documentului. Potrivit acesteia, punctul 15 al hotărârii adoptate pe 10 iunie 2026 a fost aprobat în unanimitate de cei opt membri ai Secției, însă unul dintre voturile favorabile – al său – a fost însoțit de observații.
🗞️ Citește și Acestea
Judecătoarea a explicat că și-a dat acordul pentru măsurile care vizează protejarea independenței sistemului judiciar, argumentând că în ultimul an au existat numeroase atacuri la adresa Justiției. Totuși, ea a subliniat că nu a fost de acord cu anumite referiri din document care vizau situații în care, în trecut, și-a exprimat opinii diferite față de majoritatea membrilor Secției.
Printre exemplele invocate de Milu se numără pozițiile sale privind raportul Inspecției Judiciare referitor la documentarul Recorder, participarea la grupul de lucru guvernamental pentru analiza legislației din domeniul judiciar, susținerea aplicării protecției avertizorilor de integritate și în cazul magistraților, precum și opiniile referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și rolul presei într-un stat democratic.
Ea a mai arătat că, înaintea votului, nu exista o centralizare a opțiunilor exprimate în adunările generale ale judecătorilor, motiv pentru care nu considera că exista un mandat clar pentru adoptarea documentului în forma respectivă.
De asemenea, Ramona Grațiela Milu s-a declarat împotriva includerii unor formulări cu caracter personal sau politic într-o hotărâre oficială a instituției care garantează independența Justiției. Ea a anunțat că va continua să prezinte public propunerile pe care le susține pentru reformarea sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce privește promovarea magistraților și consolidarea mecanismelor democratice de conducere a instanțelor.
Alte reacții critice din partea judecătorilor
Și alți magistrați au contestat documentul adoptat de Secția pentru judecători, afirmând că în adunările generale ale instanțelor nu au fost discutate persoane, organizații sau publicații din afara sistemului judiciar.
Judecătoarea Maria Rădulescu de la Judecătoria Ploiești a declarat că ședința la care a participat a avut ca obiect exclusiv observațiile privind proiectul de lege referitor la salarizarea personalului bugetar. Potrivit acesteia, nu au existat dezbateri privind jurnaliști, ONG-uri sau alte persoane din afara sistemului judiciar și nici nu au fost supuse votului documente care să conțină astfel de referiri.
Rădulescu a solicitat clarificări privind modul în care documentul ulterior prezentat ca reprezentând poziția judecătorilor ar fi fost discutat și aprobat în cadrul adunărilor generale. În opinia sa, dacă o asemenea consultare nu a avut loc, este legitimă întrebarea în ce măsură documentul reflectă voința magistraților.
La rândul său, judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București a criticat dur hotărârea CSM, pe care a calificat-o drept „un delir de putere”, precizând că se delimitează complet de conținutul acesteia. Moroșanu este cunoscută pentru declarațiile făcute în documentarul Recorder și pentru pozițiile sale publice critice la adresa conducerii Curții de Apel București.
O poziție similară a exprimat și judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova. Într-o postare pe Facebook, aceasta a afirmat că raportul de aproximativ 70 de pagini nu a fost prezentat judecătorilor și că nu a fost votat în nicio adunare generală. Marinaș a susținut că documentul a fost validat folosind adunări generale convocate pentru cu totul alte subiecte.
Reacția unor ONG-uri
Și Asociația Forumul Judecătorilor din România a contestat poziția exprimată de Secția pentru judecători a CSM. Reprezentanții asociației au precizat că adunările generale ale instanțelor au fost convocate pentru a discuta probleme legate de salarizarea magistraților și nu pentru a adopta un document privind presupuse campanii de denigrare la adresa Justiției.
De asemenea, Comunitatea Declic acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a creat „un derapaj grav” prin întocmirea unor „liste negre” cu jurnalişti şi organizaţii civice care critică problemele din Justiţie şi anunţă că va continua procesul în instanţă prin care contestă numirea Liei Savonea în funcţia de preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe care o califică drept „ilegală”.
„Nu vom accepta ca libertatea de exprimare să fie prezentată drept amenințare”, a transmis și organizația Corupția Ucide.
Ce a spus CSM
În comunicatul transmis miercuri, Secția pentru judecători a CSM a susținut că toate cele 239 de instanțe din țară au organizat adunări generale, iar 98,6% dintre judecătorii participanți – reprezentând 84% din totalul magistraților în funcție – au condamnat ceea ce instituția descrie drept o tentativă constantă a puterii politice de a subordona sistemul judiciar.
Documentul publicat de CSM, care are 76 de pagini, inventariază declarații ale unor oameni politici, acțiuni ale unor organizații și articole de presă considerate de Secția pentru judecători drept elemente ale unei campanii de discreditare și hărțuire îndreptate împotriva judecătorilor și a președintei Înaltei Curți, Lia Savonea.
, și-au exprimat dezacordul față de...){kind=link}