Dinu Iancu Sălăjanu, de la muzică populară la politică, iar acum la DNA. Procurorii suspectează săvârșirea unor fapte de abuz

Autor

Data

Categorie

Procurorii Direcția Națională Anticorupție (DNA) desfășoară o amplă anchetă care vizează posibile fapte de corupție și abuz în serviciu în legătură cu achiziții publice derulate la nivelul unor consilii județene, fiind implicați lideri locali din principalele partide politice.

În centrul investigației se află Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, cercetat în calitate de suspect, precum și Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii Serviciului Teritorial Cluj efectuează cercetări în trei dosare penale care vizează suspiciuni de corupție, infracțiuni asimilate corupției și spălare de bani, comise în perioada 2022 – prezent, în contextul atribuirii unor lucrări de utilitate publică.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ancheta are o amploare deosebită, fiind efectuate percheziții în 69 de locații din mai multe județe – Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași – precum și în municipiul București. Acțiunile vizează atât sediile unor instituții publice, cât și locuințele unor persoane fizice și sediile unor operatori economici implicați în contractele investigate.

De asemenea, ancheta are o componentă internațională, procurorii derulând activități de percheziție și pe teritoriul Franței, în baza unui ordin european de anchetă, cu sprijinul Eurojust.

Surse judiciare indică faptul că suspiciunile vizează fapte de abuz în serviciu, luare și dare de mită, precum și mecanisme de direcționare preferențială a unor contracte publice.

Operațiunea este realizată cu sprijinul mai multor structuri ale DNA – inclusiv structura centrală și servicii teritoriale din Alba Iulia, Brașov, Iași, Oradea, Pitești, Suceava și Timișoara – precum și al Poliției Române, prin inspectoratele județene implicate, și al Jandarmeriei Române.

Ancheta este în desfășurare, iar procurorii urmează să stabilească întinderea exactă a faptelor și eventualele responsabilități penale ale persoanelor implicate.

Cazul readuce în atenție problematica achizițiilor publice la nivel local și suspiciunile de corupție asociate gestionării fondurilor publice, în special în proiecte de infrastructură și utilitate publică.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri