Donald Trump a rămas cu dorința, Premiul Nobel pentru Pace a fost câștigat de Maria Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela

Autor

Data

Categorie

Comitetul Nobel din Norvegia a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta Mariei Corina Machado, pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului Venezuelei și pentru lupta de a realiza o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În ultimul an, Machado a fost nevoită să trăiască ascunsă, după multiple amenințări la adresa vieții sale. Cu toate acestea, ea a rămas în țară și a devenit un simbol al rezistenței democratice, unind opoziția din Venezuela. “A fost fermă în sprijinul său pentru o tranziție pașnică către democrație”, a subliniat Comitetul Nobel în comunicatul oficial.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Donald Trump și cele șapte război cărora le-a pus capăt

De la preluarea mandatului, în ianuarie, Donald Trump a susținut că a pus capăt unui număr de șapte conflicte internaționale, menționând dispute între Israel și Iran, India și Pakistan, Egipt și Etiopia, sau Serbia și Kosovo.

Însă, potrivit publicației The Guardian, “forțele rebele susținute de Rwanda au ratat termenul de a implementa acordul de pace”, iar India a negat rolul major al SUA în armistițiul cu Pakistan. În alte regiuni, Egipt și Etiopia nu au semnat niciun acord, iar Serbia a transmis că “nu are planuri de a se război cu Kosovo”.

Dr. Samir Puri, director la Centrul pentru Guvernare Globală și Securitate, a explicat diferența fundamentală: “Este o diferență între gestionarea conflictelor și rezolvarea cauzelor profunde care le generează.”

Armistițiul dintre Israel și Hamas, obținut prea târziu pentru un Nobel

Totuși, administrația sa a obținut un succes diplomatic notabil prin armistițiul recent în Orientul Mijlociu, încheiat între Israel și Hamas, acord care a fost semnat cu doar două zile înaintea anunțării câștigătorului Premiului Nobel pentru Pace.
Unii analiști cred însă că momentul a venit prea târziu pentru a-i consolida șansele.

Un sondaj WaPo–Ipsos din septembrie arată că doar 22% dintre alegătorii republicani considerau că Trump merită Premiul Nobel pentru Pace.

Premiul Nobel pentru Pace, o tradiție de secole

Premiul Nobel pentru Pace este singurul decernat la Oslo, nu la Stockholm, iar prima distincție a fost acordată în 1901 fondatorului Crucii Roșii și liderului mișcării franceze “Société française pour l’arbitrage entre nations”.

Până în prezent, patru președinți americani au primit acest premiu, ultimul fiind Barack Obama în 2009, “pentru eforturile sale extraordinare de a consolida diplomația internațională și cooperarea dintre popoare”.

Comitetul Nobel a motivat atunci că Obama “a cerut un nou start al relațiilor dintre Occident și lumea musulmană” și a implementat “un plan pentru retragerea trupelor americane din Irak”.

 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri