După şase ani de „domnie”, Iohannis anuță că își începe marile reforme promise în campaniile electorale

Autor

Data

Categorie

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că pandemia, deşi un dezastru, este prezentată de regimul Iohannis ca o oportunitate istorică pentru modernizarea României, deşi banii europeni are ar urma să fie folosiţi în cadrul PNRR, prezentat cu mare pompă, nu au venit încă şi nu sunt un cadou pentru România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Miercuri, 17 martie 2021, pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la rubrica Agenda Preşedintelui, s-a ivit următorul text:

„Ora 16.00, şedinţă de lucru pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La şedinţă vor participa preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, prim-ministru României, Florin Cîţu, viceprimministru Dan Barna, viceprimministru Hunor Kelemen şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea”.

Din 2014, de când a preluat mandatul de preşedinte al României, Klaus Iohannis cultivă cu succes secretomania de tip securistic. Puţine dintre acţiunile întâmplate la Cotroceni sunt explicate sau măcar anunţate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. În cazul de faţă avem un text care violează în grup Logica. Se spune că se va discuta Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi că vor participa Ludovic Orban, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Cîţu, în calitate de prim-ministru al României, Dan Barna, în calitate de viceprim-ministru, Hunor Kelemen, în calitate de viceprim-ministru şi Cristian Ghinea în calitate de ministru Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Ludovic Orban nu putea să participe în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Dacă asta i-ar fi fost calitatea, la şedinţă trebuia invitată şi Anca Dragu, preşedinta Senatului. Ludovic Orban a fost prezent ca şef al PNL, partid din Coaliţia de Guvernare. Şi ceilalţi doi – Dan Barna şi Kelemen Hunor – tot ca şefi de partide au participat. Klaus Iohannis a ţinut să evită o astfel de dezvăluire. S-ar fi înţeles că la Cotroceni au fost invitaţi şefii de partide.

Lămurirea acestei şedinţe de lucru impune convocarea câtorva amănunte despre temă – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Consiliul Uniunii Europene a decis anul trecut, în 21 iulie, iniţierea unui Pachet de redresare a economiei europene după criza provocată de Pandemie. În valoare de 750 de miliarde, suma urma să fie împărţită ţărilor membre pentru ca acestea să-şi refacă economia distrusă de restricţii.

Aşadar acest plan a fost gândit sub semnul solidarităţii pe care Uniunea Europeană trebuia s-o dovedească în urma a ceea ce am putea considera ca fiind cel de-Al Treilea Război Mondial. Planul a fost iniţiat şi aprobat după ce, în perioada Pandemiei, Uniunea Europeană a fost criticată c-a lăsat ţările membre să se descurce pe cont propriu. Însă cum Uniunea Europeană stă sub semnul obiectivului Green Deal, din start s-a gândit ca banii primiţi de fiecare ţară să nu fie folosiţi oricum, ci pentru trecerea la Energia verde. Dacă tot refacem economia, atunci să nu ne întoarcem la ce-a fost până la Pandemie. S-o refacem din perspectiva viitorului!

Aşa cum arată toate documentele, cum o ştie, cred, orice cetăţean al Uniunii Europene, în iulie 2020 nu s-a aprobat o sumă doar pentru România, ci pentru toate statele membre. N-a fost un cadou de Moş Crăciun al Uniunii, ci o decizie impusă de dezastrul provocata de Pandemie. În stabilirea sumei s-au luat în calcul elemente obiective, pe primul loc fiind pagubele suferite. Şefii de state şi de guverne prezenţi la reuniune n-au avut nici o contribuţie la stabilirea sumei. N-a avut nici preşedintele Klaus Iohannis.

Asta e realitatea.

În contra acestei realităţi s-a pus în mişcare, chiar din clipa deciziei de la Bruxelles, o maşinărie publicitară de partid şi de stat menită a transforma într-un moment de Cult al personalităţii o acţiune la nivelul Uniunii Europene.

Pe vremea lui Nicolae Ceauşescu tot ce primea România pe plan extern era opera exclusivă a Tovarăşului. Klaus Iohannis fiind şi el un fel de Tovarăş, banii primiţi de România prin simpla condiţie de ţară membră au fost prezentaţi ca rod al respectului şi simpatiei de care se bucură preşedintele la nivel european.

Banii au fost repartizaţi României ca unei ţări membre care a suferit economiceşte din cauza Pandemiei.

Potrivit maşinăriei propagandistice oficiale, banii sunt un cadou făcut României, pentru că e condusă de Klaus Iohannis.

Condiţia ca o ţară membră să primească suma stabilită prin Acord a fost elaborarea unui Plan naţional de cheltuire a banilor. Intitulat Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, el trebuia întocmit de Guvern şi trimis spre aprobare la Bruxelles.

Anul trecut lucrul la acest Plan a fost un prilej continuu de propagandă electorală în favoarea PNL.

Înainte de a fi trimis la Bruxelles, PNNR a fost sărbătorit în cadru festiv.

Sursa: Mediafax

CITEȘTE MAI MULTE AICI

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri