Eduard Koler (deputat AUR): „Cea mai mare cădere a comerțului din Uniunea Europeană este verdictul economiei asupra guvernărilor PSD-PNL-USR-UDMR”

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR Eduard Koler avertizează că România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimii ani, iar cea mai mare scădere a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană reprezintă dovada clară a eșecului politicilor economice promovate de guvernările PSD-PNL-USR-UDMR. Potrivit acestuia, soluția nu este introducerea unor noi taxe și impozite, ci reducerea poverii fiscale, stimularea producției interne și eliminarea risipei din administrația publică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Există indicatori economici care pot fi cosmetizați o vreme. Deficitul poate fi împins dintr-un trimestru în altul, unele plăți pot fi amânate, iar cifrele pot fi prezentate convenabil.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Există însă un indicator care nu poate fi manipulat: consumul.

Cele mai recente date arată că România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană. În luna mai, vânzările din retail au fost cu 4% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce media Uniunii Europene a crescut cu aproape 2%. Mai mult, România se numără printre doar trei state membre care au înregistrat un recul al comerțului cu amănuntul.

Aceste cifre nu sunt simple statistici. Ele arată că românii cumpără mai puțină hrană, mai puține produse nealimentare și chiar mai puțin combustibil. Iar atunci când consumul scade simultan în toate aceste categorii, înseamnă că puterea de cumpărare este serios afectată.

Românii nu consumă mai puțin pentru că au devenit, peste noapte, mai economi. Consumă mai puțin pentru că veniturile le sunt erodate de inflație, pentru că taxele și impozitele au crescut, iar incertitudinea economică îi determină să amâne orice cheltuială care nu este strict necesară.

Consumul este unul dintre principalele motoare ale economiei românești. Atunci când acesta încetinește, efectele se propagă rapid în întreaga economie: magazinele vând mai puțin, producătorii primesc mai puține comenzi, investițiile sunt amânate, iar locurile de muncă devin tot mai vulnerabile. În cele din urmă, chiar statul încasează mai puțin, pentru că nu poate colecta taxe dintr-o economie aflată în stagnare.

În loc să reducă risipa din administrație și să creeze condiții pentru dezvoltarea mediului privat, actuala guvernare a ales soluția cea mai simplă: creșterea taxelor și transferarea notei de plată către populație și antreprenori.

Rezultatele sunt evidente. În primele cinci luni ale anului, comerțul cu amănuntul a continuat să se contracte, cu un recul de peste 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la produsele nealimentare, însă diminuări importante au existat și la alimente și carburanți. Asta arată că dificultățile economice nu mai afectează doar anumite categorii sociale, ci întreaga economie.

România are nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală, de reducerea poverii asupra muncii și investițiilor, de introducerea taxării inverse a TVA pentru simplificarea fiscalității și îmbunătățirea lichidității companiilor, de stimularea producției românești și de eliminarea risipei din aparatul de stat.

Economia transmite astăzi un mesaj pe care guvernarea refuză să îl audă. Atunci când românii cumpără tot mai puțin, nu este doar o problemă de consum, ci dovada că politicile economice din ultimii ani au slăbit puterea de cumpărare, au redus încrederea populației și au împins economia către stagnare.

Iar atunci când România ajunge să înregistreze cea mai mare scădere a comerțului cu amănuntul din întreaga Uniune Europeană, nu mai putem vorbi despre un accident sau despre un context internațional nefavorabil.

Este verdictul pe care economia îl dă guvernării”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri