Cluj-Napoca găzduiește în aceste zile o expoziție care provoacă publicul la reflecție și dialog interior. La Galeria de Artă Făclia (str. Clinicilor nr. 33) a fost vernisată recent expoziția personală „Popasuri și Sălașuri. Creștinism și New Age”, semnată de artistul Cornel Vana, un nume în ascensiune în peisajul vizual românesc. Evenimentul are loc în cadrul proiectului FERESTRE, derulat în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și aduce în prim-plan tensiunea și complementaritatea dintre două paradigme spirituale: creștinismul tradițional și curentele sincretice New Age.
O punte între paradigme opuse
Titlul expoziției deschide, încă de la început, un spațiu generos de interpretare, situându-se la granița dintre două viziuni fundamental diferite asupra vieții și spiritualității. Așa cum a remarcat criticul de artă Demostene Sofron, prezent la vernisaj, expoziția pune în lumină două sisteme de credință aflate la antipod: creștinismul biblic, revelat și articulat, respectiv New Age-ul, o construcție sincretică și în continuă transformare.
Cornel Vana își asumă o poziție clară, punând în centrul demersului său superioritatea și soliditatea ideologică a creștinismului. Lucrările sale, prezentate pe trei paliere – grafică, ceramică și sculptură – reinterpretează iconografia creștină printr-un limbaj plastic rafinat și profund personal, invitând privitorul să redescopere simbolurile și învățăturile biblice într-un context contemporan.
Un artist cu un parcurs solid
Criticul Demostene Sofron a subliniat în discursul său rolul acestei expoziții în traseul artistic al lui Cornel Vana, evidențiind continuitatea și forța creativă a acestuia. Artistul este prezent constant pe scena expozițională românească și internațională, având deja trei lucrări selectate pentru International Watercolor Art Fair, care se va deschide în 1 august la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În plus, în anul 2025, va fi distins cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Turda, o recunoaștere a contribuției sale la viața culturală.
În arta lui Vana, a remarcat Sofron, „puterea creatoare a omului, a naturii și a creștinismului” se regăsesc într-o sinteză subtilă. Fragilitatea umană, memoria locurilor și simbolurile religioase sunt tratate cu o atenție aparte, iar biserica devine un REPER recurent, un adevărat centru de gravitație al compozițiilor.
O perspectivă teologică asupra artei
La vernisaj a fost prezent și părintele profesor Ioan Bizău, care a oferit o interpretare teologică și umanistă a lucrărilor. Acesta a evocat contribuția lui Cornel Vana la reprezentarea satului arhaic și a comunităților de pe Valea Arieșului, cu bisericile, târgurile și țăranii lor. „A ilustrat aceste comunități care și-au păstrat arhaitatea și autenticitatea”, a spus părintele, adăugând că unul dintre simbolurile pregnante ale expoziției – Icarul căzut – trimite la condiția umană și la ideea că „întotdeauna înălțările peste fire cer jertfe”.
Ceramica – o direcție inedită în creația lui Vana
Un capitol aparte al expoziției îl reprezintă lucrările în ceramică, o direcție recentă în preocupările artistului. Această descoperire a venit, după cum mărturisește Vana, în urma unei expoziții din București, care l-a condus către ceramica tradițională din Turda. Fascinat de povestea olarilor din satul Iara – unde cândva activau peste 100 de meșteri, dar astăzi tradiția a rămas doar în amintiri – Vana a început să exploreze acest meșteșug, colaborând cu ceramistul Daniel Leș din Valea Sprie.
În creațiile sale ceramice și sculpturale, memoria afectivă a copilăriei se împletește cu simboluri mitice și ludice: insecte uriașe, mistreți, iguane – toate transformate în personaje încărcate de semnificații. Astfel, simbolul olarului, al muzei și al animalului mitizat conturează un univers coerent, unde tradiția se întâlnește cu modernitatea, iar credința cu interogația.
O declarație de credință artistică
Expoziția „Popasuri și Sălașuri. Creștinism și New Age” nu este doar o manifestare artistică, ci și un act de mărturisire personală. Cornel Vana propune o meditație vizuală asupra condiției omului modern, prins între moștenirea creștină și tentațiile spiritualităților alternative.
Într-o lume în care reperele identitare și spirituale par tot mai fragile, demersul său artistic devine și o chemare la regăsire: către rădăcini, către memorie și către credința care a modelat cultura noastră.
Expoziția poate fi vizitată în continuare la Galeria Făclia din Cluj-Napoca, oferind publicului șansa de a descoperi un univers vizual profund și provocator, unde arta se transformă într-o invitație la introspecție și dialog interior.




















