Franța în pragul instabilității: Demisia lui Michel Barnier agravează criza economică și politică a țării

Autor

Data

Categorie

Franta se află într-o criză politică și economică după demisia premiersului Michel Barnier
Paris, 4 decembrie 2024 – Criza politică din Franța a atins un punct de cotitură miercuri seara, când guvernul prim-ministrului Michel Barnier a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură în Adunarea Națională. După o dezbatere aprinsă, marcată de huiduieli și aplauze din partea opoziției, 331 dintre cei 577 de deputați au votat pentru demiterea lui Barnier, în contextul în care acesta încercase să impună un buget auster pentru a reduce deficitul fiscal al țării.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Michel Barnier, cel mai scurt prim-ministru din istoria modernă a Franței
După ce își va depune oficial demisia, Barnier va rămâne în istorie ca cel mai scurt prim-ministru al Republicii Franceze, cu o perioadă în funcție mai scurtă decât orice altă conducere din perioada modernă. De asemenea, Barnier devine primul prim-ministru care a fost demis de Parlament din 1962 încoace.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Macron, în mijlocul unei crize politice și economice de amploare
În urma prăbușirii guvernului său, presiunea asupra președintelui Emmanuel Macron crește considerabil. Oamenii politici din întreaga gamă politică, de la extrema dreaptă până la stânga radicală, au cerut ca Macron să își dea demisia, acuzându-l că a condus Franța într-o criză economică și instituțională fără precedent.

Liderul extremei drepte, Marine Le Pen, a afirmat că Macron trebuie să își abandoneze mandatul pentru a salva Franța de „vanitatea” sa. „Emmanuel Macron a atacat temeliile națiunii timp de șapte ani”, a declarat Le Pen în fața deputaților, provocând aplauze din partea susținătorilor săi, care au încercat să acopere huiduielile din partea susținătorilor lui Barnier.

În aceeași linie, Mathilde Panot, liderul partidului stângii radicale Franța Nesupusă (France Insoumise), a considerat votul din Parlament drept o înfrângere a tuturor politicilor lui Macron și a cerut demisia președintelui pentru a depăși impasul politic actual.

Reacțiile lui Michel Barnier și al președintelui Macron

Înainte de vot, Michel Barnier a declarat că nu poate accepta ca instabilitatea instituțională să fie scopul majorității din Parlament într-un moment în care Franța se confruntă cu o criză morală, economică și financiară adâncă. „Nu pot accepta ideea că destabilizarea instituțională este obiectivul care unește majoritatea parlamentarilor”, a spus Barnier.

Președintele Macron, care se afla într-o vizită oficială în Arabia Saudită la momentul prăbușirii guvernului, nu a făcut comentarii publice imediate. Se așteaptă ca el să adreseze națiunea într-un discurs programat pentru joi, la ora 20:00. În acest discurs, Macron va încerca să ofere soluții pentru depășirea crizei politice, inclusiv numirea unui nou prim-ministru care să încerce să stabilizeze guvernul și să restabilească încrederea în economia franceză.

Franța pe cale de a intra într-un teritoriu necunoscut

Criza politică adâncită vine într-un moment extrem de delicat pentru Franța. În absența unui buget aprobat pentru 2025 și cu un deficit de 6,1% din PIB care a stârnit îngrijorare în piețele financiare, riscul ca Franța să intre într-o criză financiară similară cu cea a Greciei este tot mai real. De asemenea, criza politică internă ar putea submina și mai mult poziția Franței în fața provocărilor externe majore cu care se confruntă Europa, de la returnarea lui Donald Trump la Casa Albă până la războiul din Ucraina și tensiunile comerciale cu China.

„Această Adunare Națională este imposibil de guvernat”, a declarat Barnier în cadrul unei întâlniri cu miniștrii săi la Palatul Matignon, după votul care l-a înlăturat de la putere. „Le doresc mult noroc echipei care va urma”, a adăugat acesta, un comentariu ce reflectă amărăciunea cu care a părăsit funcția.

Criza politică se adâncește în contextul unei Europe fragilizate

Criza din Franța nu ar putea veni într-un moment mai nepotrivit pentru Europa, care se confruntă deja cu provocări majore. Franța, a doua economie ca mărime din zona euro, riscă să devină un stat imposibil de guvernat, iar vecinii europeni, în special Germania, nu sunt într-o poziție mai bună, cu o economie în stagnare și o situație politică internă instabilă. În aceste condiții, liderii europeni se află sub o presiune tot mai mare de a găsi soluții rapide pentru a menține stabilitatea economică și politică pe continent.

Potrivit surselor Politico.eu, președintele Macron va trebui să preia controlul personal asupra situației și să propună rapid un nou prim-ministru care să poată înfrunta această criză politică profundă. Totuși, în lipsa unor reforme fundamentale și a unei coaliții politice stabile, viitorul Franței în următorii ani rămâne incert.

Sursa: Politico.eu

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri