Încrederea macroeconomică în România scade la cel mai redus nivel din ultimii trei ani

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Indicatorul de încredere macroeconomică, calculat de Asociația CFA România, a înregistrat o scădere abruptă în ultima lună, pierzând 13,5 puncte și ajungând la 31,4 puncte, cel mai scăzut nivel din iulie 2020. Conform analizei publicate de CFA, ambele componente ale indicatorului – condițiile curente și anticipațiile – au înregistrat diminuări semnificative.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat contextul acestui declin:
„Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate și a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Previziuni economice pesimiste

Potrivit analiștilor CFA, rata inflației este așteptată să crească în următoarele 12 luni, deși 27% dintre respondenți consideră că aceasta ar putea stagna. În ceea ce privește cursul valutar, majoritatea (77%) anticipează o depreciere a leului în raport cu euro, iar restul de 23% estimează o stabilitate.

  • Într-un orizont de șase luni, cursul de schimb prognozat este de 5,0310 lei/euro.
  • Într-un orizont de 12 luni, estimarea urcă la 5,0831 lei/euro.

Pentru deficitul bugetar, CFA estimează o valoare de 7,2% din PIB la finalul anului 2025, iar creșterea economică este proiectată la un modest 1,3%.

Principalele riscuri pentru economie

Raportul CFA evidențiază o serie de riscuri majore la adresa economiei românești, printre care:

  • incertitudinea legată de politica fiscală,
  • posibilitatea unei recesiuni,
  • impactul dezinformării,
  • sustenabilitatea datoriei publice.

Aceste perspective subliniază provocările economice semnificative cu care România se confruntă într-un context global marcat de volatilitate.

Citeste si:

Articolul precedent
Franța în pragul instabilității: Demisia lui Michel Barnier agravează criza economică și politică a țării
Articolul următor
Vești suprarealiste: Universul lui Salvador Dalí ajunge la Cluj!

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri