Geanina Șerban: „Taxarea inversă poate reduce frauda de miliarde din TVA”. Gabriel Biriș susține măsura: „Evaziunea de tip carusel trebuie eliminată”

Autor

Data

Categorie

Un proiect legislativ privind introducerea taxării inverse generalizate pentru TVA revine în atenția Parlamentului, fiind susținut atât de reprezentanți ai mediului politic, cât și de specialiști în fiscalitate, care consideră că măsura ar putea reduce semnificativ evaziunea fiscală și deficitul bugetar al României.

Deputata AUR Geanina Șerban a declarat că inițiativa legislativă a venit în urma discuțiilor cu reprezentanți ai mediului de afaceri și cu experți fiscali, printre care și economistul Gabriel Biriș, unul dintre principalii susținători ai taxării inverse în România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Acest proiect legislativ a venit din partea mediului de afaceri, idee pe care am văzut-o susținută în spațiul public și de domnul Gabriel Biriș. Considerăm că este un beneficiu real pentru mediul de afaceri românesc”, a afirmat deputata AUR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit acesteia, România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai slabe rate de colectare a TVA din Uniunea Europeană, în ciuda faptului că nivelul taxării este printre cele mai ridicate.

„Suntem într-un top fruntaș la TVA. România ar trebui să încaseze zeci de miliarde de lei, însă colectăm cel mai puțin. Avem bani doar pe hârtie, în realitate nu sunt colectați”, a explicat Geanina Șerban.

Deputata susține că una dintre principalele cauze ale pierderilor bugetare este frauda de tip carusel, mecanism prin care firme fantomă folosesc tranzacții fictive pentru a obține rambursări ilegale de TVA de la stat.

„Acest proiect de taxare inversă încearcă să elimine fraudele de tip carusel. Acolo sunt cele mai mari rupturi în bugetul de stat”, a declarat parlamentarul.

Ea a mai precizat că actualul sistem pune o presiune uriașă inclusiv pe structurile ANAF, unde o mare parte dintre inspectori sunt implicați în verificările privind rambursările de TVA.

„Jumătate dintre inspectorii ANAF sunt blocați pe rambursarea de TVA. Prin acest proiect credem că avem o șansă reală de reducere a deficitului bugetar”, a spus Șerban.

Proiectul legislativ se află în prezent în dezbaterea Camerei Deputaților, iar reprezentanta AUR a făcut apel la antreprenori și organizațiile patronale să participe activ la procesul legislativ.

„Proiectul este acum la Camera Deputaților și trebuie dezbătut cum trebuie. Pot veni și antreprenorii cu amendamente, iar astfel putem avea cea mai bună formă a acestui proiect”, a transmis aceasta.

La rândul său, economistul Gabriel Biriș a declarat că susține introducerea taxării inverse încă din anul 2008, moment în care a identificat amploarea fraudei de tip carusel în sistemul de TVA din România.

„Susțin taxarea inversă încă din 2008, când am descoperit frauda carusel”, a afirmat Biriș.

Acesta consideră că multe dintre măsurile adoptate de autorități pentru combaterea evaziunii fiscale au afectat în primul rând companiile corecte, fără să elimine mecanismele reale de fraudă.

„Toate măsurile care s-au luat pentru combaterea evaziunii au avut un impact asupra mediului de afaceri corect”, a explicat economistul.

Gabriel Biriș a amintit și perioada 2014, despre care spune că a reprezentat una dintre cele mai dificile etape pentru antreprenorii români din cauza controalelor și blocajelor administrative generate de verificările fiscale.

„În 2014 am avut cea mai oribilă campanie pentru antreprenorii români”, a spus acesta.

Potrivit specialistului în fiscalitate, implementarea taxării inverse ar elimina numeroase litigii și controverse între companii și autoritățile fiscale.

„Toate aceste litigii din sarcina mediului de afaceri pot fi eliminate prin taxare inversă”, a concluzionat Gabriel Biriș.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri