Geneva se baricadează înaintea protestelor anti-G7. Măsuri de securitate fără precedent la summitul liderilor mondiali

Autor

Data

Categorie

Autoritățile din Geneva au luat măsuri excepționale de securitate înaintea protestelor anti-G7 programate pentru duminică, numeroase magazine și afaceri din centrul orașului protejându-și vitrinele cu panouri din lemn pentru a preveni eventuale acte de vandalism.

Summitul G7, care va reuni liderii principalelor state industrializate în perioada 15-17 iunie la Evian-les-Bains, în Franța, pe malul lacului Geneva, este însoțit de temeri privind posibile violențe de stradă. Pe agenda reuniunii se află conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și dezechilibrele economice globale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Mai multe organizații de activiști, inclusiv grupuri ecologiste, feministe și anticapitaliste, au convocat manifestații de amploare în zona summitului. Sâmbătă, o flotilă de aproximativ 20 de ambarcațiuni a navigat pe lacul Geneva afișând mesaje anti-G7 și pro-palestiniene, iar vineri seară aproximativ 20 de protestatari au fost reținuți de autorități.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pentru a preveni incidentele, Elveția va mobiliza aproximativ 4.000 de militari în sprijinul poliției, în timp ce Franța va desfășura peste 13.000 de polițiști și jandarmi. Vor fi impuse restricții aeriene și rutiere, iar controlul la frontieră va fi intensificat. Măsurile vin pe fondul amintirii protestelor violente din timpul summitului G8 din 2003, când numeroase vitrine și proprietăți au fost distruse.

Potrivit organizatorilor, protestele urmăresc să exprime nemulțumirea față de politicile administrației președintelui american Donald Trump, inclusiv în domeniul comerțului internațional, al conflictului din Iran și al schimbărilor climatice.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri