Gheorghe Piperea acuză trei europarlamentari români că au încercat să ducă România în fața unei rezoluții privind statul de drept: „Un glonț tras în propriul picior”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul Gheorghe Piperea lansează acuzații dure la adresa unor europarlamentari români, pe care îi acuză că ar fi susținut în Parlamentul European o inițiativă care putea duce la adoptarea unei rezoluții împotriva României pe tema statului de drept și, ulterior, la sancțiuni financiare.

Potrivit lui Piperea, europarlamentarii Vlad Voiculescu și Dan Barna, membri ai grupului Renew, precum și independentul Nicu Ștefănuță, membru al grupului Verzilor și vicepreședinte al Parlamentului European, s-ar fi aflat în spatele demersului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Piperea susține că în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) ar fi fost solicitată o dezbatere privind trei subiecte referitoare la România: parada LGBTQ+ de la Oradea, proiectul de lege privind transparența finanțării ONG-urilor și așa-numitul „amendament Fritz”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Piperea: România putea ajunge la o rezoluție de condamnare

Europarlamentarul susține că, în urma dezbaterilor, Comisia LIBE ar fi putut transmite Parlamentului European, în una dintre sesiunile din octombrie, un proiect de rezoluție prin care România să fie condamnată pentru presupuse încălcări ale statului de drept.

Piperea afirmă că o asemenea rezoluție ar fi putut avea consecințe financiare serioase.

„Consecința imediată: suspendarea fondurilor din PNRR, aflate încă în derulare”, susține europarlamentarul.

Acesta vorbește și despre un posibil risc pe termen lung, în cazul în care viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2027-2034 ar introduce mecanisme prin care statele membre pot fi sancționate financiar pentru încălcarea statului de drept.

„O rezoluție anti-România în PE ar fi însemnat riscul permanent de a pierde totalitatea sau fracțiuni din bugetul alocat României pe anii 2027-2034. Vorbim de peste 65 de miliarde de euro”, afirmă Piperea.

Îi acuză și pe europarlamentarii PNL

Piperea susține că demersului i s-ar fi alăturat și europarlamentari PNL din zona politică asociată lui Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, propunerea de rezoluție nu a mai trecut, după ce mai multe grupuri politice importante din Parlamentul European s-au opus.

Piperea afirmă că împotriva demersului s-ar fi pronunțat grupurile ECR, din care face parte și AUR, S&D, unde este afiliat PSD, precum și EPP, grupul european din care fac parte PNL și UDMR.

Europarlamentarul susține că, inițial, EPP ar fi transmis că va susține rezoluția, însă și-ar fi schimbat poziția în urma unor discuții cu grupul S&D.

„Majoritatea EPP – Renew – Verzi nu a mai funcționat, ceea ce este important în sine, căci reflectă o schimbare de macaz la vârful puterii UE”, afirmă Piperea.

„Trei politicieni români erau pe cale să obțină un succes deosebit”

Într-un atac direct la adresa colegilor săi din Parlamentul European, Gheorghe Piperea susține că trei politicieni români ar fi fost dispuși să accepte riscul unor sancțiuni financiare pentru România.

„Trei politicieni români erau pe cale de a obține un «succes» deosebit: sancționarea României cu miliarde de euro pe 8 ani de acum încolo”, scrie Piperea.

Acesta îi acuză că ar fi urmărit protejarea politică a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în contextul controverselor legate de așa-numitul „amendament Fritz”, dar și apărarea modului de finanțare a unor ONG-uri.

Piperea folosește un limbaj extrem de dur și vorbește despre „ONG-uri sovietice” și despre un „complex industrial al cenzurii”, pe care îl asociază cu zona politică USR.

Acuzații trimise și Comisiei Europene

Europarlamentarul mai susține că europarlamentarii USR și cei din zona PNL asociată lui Bolojan, inclusiv Siegfried Mureșan, ar fi transmis acuzațiile și către Comisia Europeană.

Potrivit lui Piperea, Comisia Europeană ar fi solicitat deja explicații României, ceea ce, în opinia sa, înseamnă că riscul unor sancțiuni nu ar fi dispărut complet.

„Deci, sancțiuni încă sunt posibile”, avertizează europarlamentarul.

Piperea: „De ce acest glonț tras în propriul picior?”

În finalul mesajului său, Gheorghe Piperea pune sub semnul întrebării strategia politică a celor pe care îi acuză și susține că aceștia ar fi pus interesele politice interne deasupra intereselor financiare ale României.

„De ce această înverșunare? De ce acest glonț tras în propriul picior?”, întreabă Piperea.

Europarlamentarul amintește și conflictul său politic cu reprezentanții USR și PNL pe tema moțiunii prin care a cerut, anul trecut, demiterea Ursulei von der Leyen.

„Acești politicieni care vor distrugerea imaginii României, sunt exact politicienii care m-au acuzat pe mine anul trecut pentru că aș fi pus în pericol fondurile cuvenite României prin curajul de a cere demiterea Ursulei von der Leyen”, susține Piperea.

Mesajul se încheie cu o nouă acuzație politică: „Acum știți cine vă vrea «binele».”

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri