Nazare: „Reforma nu mai este o noțiune abstractă”. ANAF schimbă regulile jocului: controale pe risc, KPI și salarii tăiate pentru neperformanță

Autor

Data

Categorie

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că reforma administrației fiscale începe să se vadă în cifre și anunță o schimbare majoră în modul în care va funcționa ANAF. Din 2027, performanța inspectorilor fiscali ar urma să fie evaluată prin indicatori clari, iar neperformanța poate aduce inclusiv reduceri salariale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Nazare spune că, după ani în care „reforma” a fost mai degrabă un cuvânt folosit în discursurile politice, administrația fiscală începe să fie evaluată prin rezultate concrete.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Am auzit de atât de multe ori cuvântul «reformă», încât noțiunea aproape şi-a pierdut sensul de bază şi a devenit un termen abstract. Eu cred în cifre şi fapte”, a transmis ministrul pe Facebook.

Potrivit datelor prezentate de acesta, în primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce veniturile bugetare au crescut cu 11,2%.

Și colectarea ANAF a înregistrat creșteri importante. În perioada august-decembrie 2025, Fiscul a colectat 215,18 miliarde de lei, cu 19,86 miliarde de lei, respectiv 10,2%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. În primul semestru din 2026, colectarea a ajuns la 267,6 miliarde de lei, cu 22,4 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru al anului trecut.

ANAF vrea să lase în urmă controalele „la kilogram”

Una dintre schimbările anunțate de ministru vizează chiar modul în care inspectorii fiscali sunt evaluați.

Ideea este ca ANAF să renunțe treptat la logica în care performanța unui inspector este măsurată prin numărul de controale efectuate sau prin valoarea sumelor stabilite în urma acestora.

În schimb, accentul va fi pus pe analiza de risc, date și controale țintite.

„Am mutat gradual accentul controlului fiscal de la volum către analiză de risc bazată pe date şi acțiuni țintite, acolo unde riscul fiscal este real”, a explicat Nazare.

Digitalizarea ar trebui să joace un rol esențial în această schimbare. Printre instrumentele menționate se numără Declarația Unică digitală precompletată, eLicitațiiANAF, aplicația iBon, RO e-Factura și SAF-T.

Potrivit ministrului, acestea permit ANAF să compare datele raportate de contribuabili și să identifice mai precis situațiile în care există riscuri fiscale.

Din 2027, inspectorii vor fi evaluați prin KPI

Schimbarea cea mai importantă este programată pentru anul viitor.

Nazare anunță introducerea unor KPI – indicatori-cheie de performanță, prin care activitatea inspectorilor și a structurilor ANAF să poată fi măsurată mai clar.

„Nu va conta doar câte controale a făcut un inspector ANAF sau ce sume a stabilit inițial. Va conta dacă a identificat corect riscul, dacă a țintit corect controlul şi dacă decizia este una justă şi sustenabilă”, a spus ministrul.

Cu alte cuvinte, un inspector nu ar mai trebui să fie considerat performant doar pentru că a făcut multe controale sau a stabilit sume mari suplimentar de plată.

Salariile pot scădea pentru cei care nu își fac treaba

Reforma vine și cu o măsură care poate produce nemulțumiri în interiorul ANAF.

Potrivit lui Nazare, o hotărâre adoptată de Guvern introduce consecințe salariale pentru neperformanță, în timp ce angajații care obțin rezultate vor putea fi recompensați.

„Prin noua Hotărâre adoptată în Guvern săptămâna aceasta, neperformanța la ANAF va avea consecințe concrete (reduceri salariale), iar performanța va fi atent evaluată, măsurată şi recompensată, după modelele din privat”, a transmis ministrul.

ANAF prezintă și rezultate ale controalelor

Pentru a demonstra eficiența noului model, Nazare a prezentat mai multe cazuri în care controalele fiscale au dus la identificarea unor sume importante.

Într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, ANAF ar fi stabilit 87 de milioane de lei TVA suplimentar, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport.

Într-un alt dosar, inspectorii ar fi identificat un prejudiciu de peste 26 de milioane de lei într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, în care au fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand.

Un alt control, efectuat la un complex turistic, ar fi scos la iveală 4,3 milioane de lei în salarii nefiscalizate, pentru care obligațiile suplimentare, în valoare de 1,88 milioane de lei, au fost achitate integral la buget.

„Nu putem cere disciplină mediului privat fără disciplină în stat”

Alexandru Nazare susține că reforma ANAF trebuie să meargă mână în mână cu o schimbare a modului în care funcționează administrația publică.

„Nu putem cere disciplină mediului privat fără să demonstrăm disciplină instituțională”, a afirmat ministrul.

În viziunea sa, un sistem fiscal mai eficient ar trebui să contribuie nu doar la reducerea deficitului, ci și la scăderea costurilor de finanțare și la crearea unui mediu de afaceri mai predictibil.

„Reforma nu mai este, deci, o noțiune abstractă şi nici subiect de demagogie. La Finanțe restructurăm complet şi cu rezultate concrete un sistem pe care se sprijină direct întreaga economie şi societate”, a conchis Nazare.

Citeste si:

dinPolitica

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="grid"]

dinPolitica

ANALIZE & OPINII ANALIZE & OPINII 25 sept. 2026 Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului. de Mircea Sime
POLITICĂ POLITICĂ 25 sept. 2026 AUR cere amânarea TollRo și acuză Guvernul că introduce taxarea camioanelor înainte ca sistemul să fie recepționat de PoliticLive
EXTERNE EXTERNE 25 sept. 2026 Dronele „Gerbera” și presupusul avertisment CIA privind Rusia: Macron și Italia dezmint informațiile despre un posibil atac în Europa de Paul Pop

dinPOLITICA

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="column"]

Ultimele Stiri