Guvernul a stabilit calendarul alegerilor parlamentare. Campania electorală începe pe 1 noiembrie

Autor

Data

Categorie

Guvernul a aprobat miercuri hotărârile legate de organizarea alegerilor parlamentare din acest an, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Bugetul total estimat pentru desfășurarea alegerilor din 1 decembrie 2024 este de 878,103 milioane de lei, potrivit Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Guvernul a adoptat astăzi legislația necesară, concretizată în trei hotărâri de guvern”, a declarat Constantin. Aceste hotărâri stabilesc calendarul acțiunilor electorale, măsurile tehnice și cheltuielile necesare pentru organizarea alegerilor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Primul pas în calendarul electoral este constituirea Biroului Electoral Central. Termenul limită pentru depunerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale este 10 septembrie. Până la 16 septembrie, alegătorii cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul Electoral pentru a vota la secțiile din afara țării.

Începând cu 16 septembrie, misiunile diplomatice vor comunica propunerile pentru sediile secțiilor de votare din străinătate. Depunerea candidaturilor pentru românii din diaspora și pentru minoritățile naționale se va face până la 2 octombrie.

Data de 17 octombrie este termenul limită pentru înregistrarea alegătorilor care doresc să voteze prin corespondență. Partidele politice și alianțele pot depune listele de candidați în circumscripțiile din țară până la aceeași dată.

Pe 22 octombrie este termenul pentru stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central. Campania electorală va începe pe 1 noiembrie și se va încheia pe 30 noiembrie.

O altă hotărâre adoptată detaliază responsabilitățile instituțiilor implicate, precum Autoritatea Electorală Permanentă, MAE, Ministerul Sănătății, și altele, în organizarea scrutinului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri