ÎCCJ acționează în instanță Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești

Autor

Data

Categorie

BUCUREȘTI – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat joi seară că va acționa în instanță Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzând Executivul de nerespectarea hotărârilor judecătorești, potrivit Mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Decizia vine după ce Guvernul a adoptat, în cadrul construcției bugetului de stat, o măsură de redistribuire a fondurilor, prin care sumele destinate drepturilor salariale ale magistraților au fost realocate către plata ajutoarelor sociale pentru pensionari și acoperirea unor datorii ale administrațiilor locale.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Într-un comunicat oficial, ÎCCJ își exprimă „îngrijorarea” față de ceea ce descrie drept o practică sistematică a Executivului de a restrânge și afecta drepturile judecătorilor. Instituția atrage atenția că problema nu este una izolată, ci reflectă o tendință mai amplă care pune sub semnul întrebării respectarea principiilor statului de drept.

Reprezentanții instanței supreme subliniază că executarea hotărârilor judecătorești definitive reprezintă o obligație legală, nu o opțiune. Potrivit acestora, amânarea sau reeșalonarea unilaterală a plăților stabilite prin decizii definitive echivalează cu un comportament incompatibil cu ordinea juridică.

ÎCCJ consideră că drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești constituie creanțe certe, protejate de lege ca bunuri, iar întârzierea repetată a executării acestora afectează direct dreptul de proprietate și securitatea juridică.

În calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul judiciar, instanța supremă afirmă că nu poate accepta ca hotărârile judecătorești să fie tratate ca opționale și solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală.

În lipsa unor măsuri conforme cu legea, ÎCCJ anunță că va iniția toate demersurile legale necesare, inclusiv acțiuni în justiție pentru obligarea Guvernului să aloce fondurile necesare executării obligațiilor stabilite prin decizii definitive.

„Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative”, se arată în finalul comunicatului, subliniind că respectarea legii este o obligație fundamentală a statului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri