Curtea Supremă de Justiție a judecat astăzi recursul în dosarul în care Guvernul României, reprezentat de Ilie Bolojan, și ministerul de Finanțe, au fost date în judecată, după ce premierul demis a refuzat să plătească restanțele salariale ale magistraților și personalului auxiliar, relatează Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Noua dată: 23 iulie
În dosarul Curtea Supremă de Justiție vs. Guvernul Ilie Bolojan și Ministerul de Finanțe, completul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal al ÎCCJ a decis să amâne pronunțarea pentru ziua de 23 iulie 2026.
În fapt, Guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, are de plătit, în termen de 10 zile, suma de 5,2 miliarde de lei, reprezentând restanțele salariale câștigate de magistrați prin decizii definitive. Din această sumă, 1,2 miliarde de lei sunt numai dobânzile și penalitățile, din momentul în care Bolojan a refuzat să pună în executare hotărârile definitive ale magistraților.
În martie 2026, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata salariilor restante din Justiție, procesul a fost pierdut de Executiv la Curtea de Apel București, iar ulterior, în timpul procesului, Ilie Bolojan a anunțat că vrea să sesizeze CCR pe tema unui conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Guvern în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.
‘Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru?
Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.
Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative’, declara, pe 2 iulie, Ilie Bolojan.
Premierul Bolojan a spus că sumele cerute se ridică la 4,8 miliarde de lei
La acel moment, Curtea de Apel București deja stabilise că Executivul Bolojan trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere:
„Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta. Admite cererea accesorie formulată de către intervenientul Sindicatul Național al Grefei Judiciare Discsterial.
Respinge ca neîntemeiată cererea intervenientului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 05.05.2026″, a decis Curtea de Apel București.
