Premierul Ilie Bolojan a transmis, într-un interviu acordat Televiziunii Române, un mesaj ferm de asumare politică și responsabilitate bugetară, într-un context marcat de tensiuni în coaliția de guvernare, presiuni economice și nemulțumiri sociale profunde. Șeful Guvernului a respins acuzațiile privind „erori de calcul” și a explicat că deciziile recente ale Executivului nu sunt rezultatul improvizației, ci al unor analize sectoriale dificile, într-o țară cu resurse limitate și probleme structurale vechi.
„Îmi asum deciziile Guvernului. Nu există soluții perfecte”
Întrebat dacă își asumă schimbarea strategiei inițiale – de la o reducere uniformă de 10% la apariția unor excepții – Ilie Bolojan a fost tranșant: își asumă toate deciziile luate de Guvern. Premierul a subliniat că ideea unei soluții perfecte este iluzorie și că guvernarea reală presupune adaptări continue, în funcție de specificul fiecărui domeniu.
🗞️ Citește și Acestea
„Nu există o decizie perfectă. Există decizii care țin de analiza fiecărui sector în parte”, a explicat premierul, insistând că tratamentul uniform aplicat unor domenii diferite ar produce mai mult rău decât bine.
Reforma administrației: mai puțină risipă, mai multă eficiență
Un punct central al intervenției a fost reforma administrației publice. Bolojan a vorbit explicit despre necesitatea reașezării personalului, inclusiv în structuri-cheie precum Ministerul Afacerilor Interne. El a criticat situațiile în care aparate birocratice supradimensionate consumă resurse fără a livra servicii reale cetățenilor.
Premierul a oferit un exemplu sugestiv: dispecerate cu șapte angajați, în timp ce pe teren acționează doar doi. „Asta înseamnă risipă de bani publici”, a transmis Bolojan, precizând că obiectivul nu este tăierea mecanică a posturilor, ci o redistribuire logică a resurselor umane acolo unde este nevoie efectivă.
Experiența sa administrativă de la Oradea a fost invocată ca model: servicii publice mai bune, cu cheltuieli mai mici, prin organizare și disciplină. Mesajul implicit a fost că reforma este posibilă, dar presupune decizii nepopulare.
Finanțarea primăriilor: bani pentru investiții, nu doar pentru salarii
Premierul a abordat și subiectul sensibil al finanțării administrațiilor locale. El a confirmat existența unor statistici și normative gestionate prin prefecturi, care stabilesc un număr maxim de angajați în primării, în funcție de numărul de locuitori. Acolo unde aceste limite sunt depășite, administrațiile locale ar trebui să reducă personalul.
Bolojan a criticat dur situațiile în care taxele locale ajung să fie majorate doar pentru a acoperi salarii, nu investiții. „Este anormal ca banii cetățenilor să nu se întoarcă în dezvoltarea localităților”, a spus premierul, subliniind că România se află printre țările care transferă prea mulți bani de la bugetul central către administrația locală.
În opinia sa, o administrație locală bine gospodărită ar trebui să poată funcționa fără a depinde constant de fonduri guvernamentale. „Suntem o țară rămasă în urmă și nu avem resurse suficiente”, a avertizat Bolojan.
Anghel Saligny și critica populismului
Referindu-se la programul Anghel Saligny, premierul a arătat că, în esență, continuarea acestuia este susținută de toate partidele. Problema apare însă, spune el, în modul în care se comunică public: temele „care sună bine” sunt promovate intens, iar cele dificile, care presupun costuri sau tăieri, sunt evitate.
Ilie Bolojan a respins explicit eticheta de populist și a criticat „dublul discurs” – una se discută în coaliție, alta se spune public. În opinia sa, acest tip de comportament subminează încrederea și alimentează confuzia.
Instabilitatea politică se plătește
Premierul a avertizat că semnalele de instabilitate politică au efecte economice imediate, în special asupra costurilor de finanțare ale statului. Creșterea dobânzilor este, în viziunea sa, o consecință directă a conflictelor politice și a lipsei de coerență.
Bolojan a legat această realitate de votul antisistem din alegerile recente, arătând că fuga de responsabilitate și calculele electorale pe termen scurt nu fac decât să amplifice nemulțumirea cetățenilor. A punctat clar că românii nu mai acceptă privilegii precum pensii egale cu ultimul salariu sau pensionări la 40 de ani pentru persoane apte de muncă.
Pensiile speciale și presiunea deciziilor CCR
Șeful Guvernului a comentat și amânările repetate ale deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale. El a susținut că proiectul a fost elaborat cu respectarea deciziilor anterioare ale CCR și că, din perspectiva Executivului, este constituțional.
Totuși, Bolojan a atras atenția că tergiversarea unei decizii poate avea consecințe financiare grave, inclusiv pierderea unor fonduri europene, subliniind că Guvernul a notificat acest risc.
Tensiuni în coaliție și bugetul pe „date reale”
În contextul amenințărilor politice legate de buget, premierul a declarat că nu miza este funcția sa, ci responsabilitatea față de țară. El a criticat jocul politic prin care se lansează propuneri fără surse clare de finanțare, iar respingerea lor este prezentată drept lipsă de solidaritate.
Bolojan a fost ferm: cât timp este premier, bugetul va fi construit pe date reale și pe responsabilitate fiscală. Discuțiile sunt binevenite, dar doar în măsura în care sunt susținute de surse de finanțare concrete.
„Încrederea nu o recâștigă o singură persoană”
În final, Ilie Bolojan a vorbit despre încrederea populației, afirmând că aceasta nu poate fi recâștigată de un singur om, ci de un efort colectiv de guvernare serioasă. Rezultatele economice și finalizarea proiectelor sunt, în opinia sa, singurele argumente care contează pe termen lung.
Eticheta de „om care taie” a fost respinsă categoric. „Cel mai simplu este să pui etichete. Cei care fac asta, de multe ori, nu au avut curajul să-și asume răspunderea”, a concluzionat premierul, reafirmând că direcția Guvernului este una de muncă, seriozitate și responsabilitate față de România.
