Ilie Bolojan: Reforma pensiilor speciale pentru magistrați și investiții strategice, două priorități esențiale ale Guvernului

Autor

Data

Categorie

România riscă să piardă sute de milioane de euro dacă nu reformează sistemul de pensii speciale până în noiembrie

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Vicepremierul Ilie Bolojan a susținut marți o amplă conferință de presă în care a abordat două teme majore pentru România: reforma pensiilor speciale ale magistraților și accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene, inclusiv din PNRR. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei iminente a lui Raed Arafat în județele afectate de furtuni, Suceava și Neamț, unde Guvernul anunță sprijin imediat pentru populația lovită de viituri.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reforma pensiilor magistraților: riscăm să pierdem peste 800 de milioane de euro

Primul subiect major abordat de vicepremier a fost reforma sistemului de pensii speciale pentru magistrați – o problemă urgentă, cu implicații sociale, bugetare și legate de fondurile europene.

„Avem o urgență în clarificarea modului în care se pensionează magistrații. E un jalon PNRR, avem 800 de milioane de euro blocate și riscăm să pierdem 230 de milioane dacă nu rezolvăm problema până în noiembrie”, a avertizat Ilie Bolojan.

Printre principalele disfuncționalități semnalate:

  • Vârsta foarte scăzută de pensionare: două treimi dintre magistrații care s-au pensionat anul acesta au făcut-o la doar 48 de ani – „o vârstă la care abia se atinge maturitatea profesională”, a spus vicepremierul.
  • Valoarea exagerată a pensiei: în unele cazuri, pensia este mai mare decât salariul net avut în activitate. În medie, pensiile ajung la 24.000 lei, adică aproximativ 5.000 de euro lunar.
  • Legislație ambiguă și acțiuni în instanță: peste 20.000 de acțiuni în instanță pe drepturi salariale în sistemul de justiție, cu impact bugetar major – statul a fost obligat să plătească aproximativ 10 miliarde de lei în ultimii ani.

Noile propuneri ale Guvernului

Pentru remedierea acestor probleme, Guvernul propune o serie de măsuri:

  • Cresterea vârstei de pensionare la 65 de ani;
  • Cresterea vechimii minime în magistratură pentru pensionare de la 25 la 35 de ani;
  • Reducerea pensiei pentru pensionarea anticipată – cu 2% pentru fiecare an în minus;
  • Limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care în prezent se calculează în baza salariului brut.

„Soluțiile pe care le propunem țin cont de deciziile CCR și de principiile de echitate socială. Vrem un sistem sustenabil și credibil, care să nu mai genereze dezechilibre bugetare”, a precizat Ilie Bolojan.

Măsuri tranzitorii pentru a nu bloca instanțele

Vicepremierul a dat asigurări că magistrații aflați deja în activitate și care îndeplinesc condițiile legale de pensionare nu vor fi afectați retroactiv, pentru a evita blocaje în sistemul judiciar. Noile reguli se vor aplica gradual.

Investiții strategice: proiecte pentru 13,5 miliarde de euro

În a doua parte a conferinței, Ilie Bolojan a vorbit despre investițiile strategice ce trebuie accelerate pentru a nu pierde fondurile europene nerambursabile, mai ales cele din PNRR. România are de gestionat o anvelopă de 13,5 miliarde de euro, doar pe componenta de granturi, și timpul este scurt – termenul final pentru utilizarea acestor bani este sfârșitul anului 2026.

Bolojan a cerut tuturor ministerelor să finalizeze în cel mai scurt timp listele de proiecte eligibile, atât pentru infrastructura mare, cât și pentru domeniile prioritare precum sănătate, educație, logistică militară și transporturi.

„România trebuie să profite la maximum de oportunitatea acestor fonduri. Printre priorități se află cel puțin două proiecte majore de autostradă, dezvoltarea Portului Constanța – civil și militar – și coridoarele de transport strategic”, a spus el.

De asemenea, vicepremierul a confirmat că România se află printre primele 20 de state UE care vor beneficia de sprijin pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării.

Avertisment privind nefinalizarea proiectelor

Ilie Bolojan a avertizat că proiectele finanțate din PNRR nu pot fi fazate și că nerealizarea lor atrage nu doar returnarea fondurilor, ci și penalități suplimentare. Din acest motiv, Guvernul va insista ca doar proiectele mature, cu șanse reale de finalizare până în 2026, să fie incluse pe listele transmise Comisiei Europene.

Reforma pensiilor speciale și accelerarea investițiilor sunt două linii majore de acțiune ale Guvernului, în viziunea vicepremierului Ilie Bolojan. Cu termene clare și presiuni financiare reale, România trebuie să ia rapid decizii pentru a nu pierde bani și pentru a-și stabiliza sistemele-cheie: justiția și infrastructura.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri