Interesul pentru aur ca activ de refugiu continuă să crească în România, iar investitorii compară tot mai des avantajele aurului fizic, aurului digital și ale fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri) susținute de aur. Deși toate cele trei opțiuni oferă posibilitatea de a investi în acest metal prețios, ele diferă semnificativ din punct de vedere al reglementării, fiscalității, lichidității și protecției investitorilor.
Aurul fizic de investiție
rămâne singura categorie acoperită de un cadru legal clar în România. Ordonanța de Urgență 190/2000 stabilește standarde de puritate pentru lingouri și monede, iar reglementările europene asigură scutirea de TVA și aplică impozitul pe câștigurile de capital doar la vânzarea cu profit. Drept urmare, este singura formă de investiție în AUR care beneficiază de protecție legală completă și explicită pe plan intern.
Aurul digital,
achiziționat de multe ori prin platforme internaționale, a devenit mai accesibil, însă nu este reglementat în România ca produs financiar distinct. Acesta reprezintă, de obicei, o creanță asupra aurului păstrat de un custode terț, însă nu există standarde locale privind transparența sau alocarea aurului, iar calitatea auditului și garanțiile legale depind în totalitate de jurisdicția străină în care funcționează platforma. Profiturile sunt impozitate ca venituri din active digitale cu o rată de 10% la realizare, iar investitorii trebuie să își evalueze singuri credibilitatea fiecărui furnizor.
🗞️ Citește și Acestea
ETF-urile pe aur
reprezintă o altă opțiune pentru investitorii români care tranzacționează prin brokeri internaționali autorizați. Deși nu există ETF-uri pe aur emise local, accesul la produse globale majore, precum GLD sau IAU, este simplu. Aceste instrumente se remarcă prin lichiditate ridicată, costuri relativ scăzute și protecție legală la nivel european, fiind astfel o opțiune tot mai relevantă pentru cei care caută expunere la aur prin piețele financiare.
Victor Dima, Manager al Departamentului de Trezorerie la Tavex România, subliniază diferențele practice pe care investitorii români ar trebui să le ia în considerare: „Aurul fizic de investiție rămâne singura opțiune complet reglementată în România, oferind scutire de TVA și cea mai puternică protecție legală pentru cumpărători. Aurul digital poate fi accesibil, însă pentru că nu este reglementat la nivel național, siguranța acestuia depinde în totalitate de platforma străină care îl emite și îl păstrează. ETF-urile pe aur, în schimb, beneficiază de reglementări solide la nivel european și se numără printre cele mai lichide produse de investiție în aur disponibile, cu costuri totale, în general, mai mici decât cele asociate aurului fizic. Înțelegerea acestor diferențe ajută investitorii să aleagă forma de expunere pe aur care se potrivește cel mai bine profilului lor de risc și obiectivelor pe termen lung”, a spus acesta.
Tendințele internaționale confirmă, de asemenea, interesul în creștere pentru produsele financiare susținute de aur. Cel mai recent raport lunar al World Gold Council arată că, în octombrie 2025, ETF-urile pe aur au înregistrat fluxuri nete pozitive la nivel mondial de 8,2 miliarde de dolari, marcând a cincea lună consecutivă de cerere pozitivă. Activele totale administrate la nivel global au ajuns la 503 miliarde de dolari, iar cantitatea de aur fizic deținută de ETF-uri a crescut la 3.893 de tone, evidențiind atractivitatea constantă a aurului pentru investitorii din întreaga lume.
Pe măsură ce interesul pentru aur continuă să crească, diferențele dintre aceste trei categorii devin tot mai importante. Pentru investitorii români, aurul fizic oferă claritate legislativă, ETF-urile pe aur asigură acces eficient prin piețele globale, iar aurul digital rămâne o opțiune care necesită o analiză atentă a emitentului și a garanțiilor acestuia. Luarea unor decizii informate este esențială pentru a naviga cu succes în peisajul financiar în continuă evoluție din România.
