Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. România își ia adio de la primul președinte post-comunist

Autor

Data

Categorie

Ion Iliescu, primul președinte al României după prăbușirea regimului comunist, a murit marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Fostul șef al statului era internat de mai bine de o lună într-un spital din Capitală, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar. Decesul a survenit în jurul orei 15:55, potrivit surselor medicale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ion Iliescu a fost una dintre cele mai influente și, totodată, controversate figuri politice ale tranziției României către democrație. A preluat conducerea țării imediat după Revoluția din decembrie 1989 și a fost ales în funcția de președinte în 1990, 1992 și apoi în 2000. Sub conducerea sa, România a făcut pași importanți spre integrarea în structurile euroatlantice, culminând cu aderarea la NATO în 2004 și apropierea de Uniunea Europeană.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe lângă realizările sale politice, mandatul lui Ion Iliescu a fost marcat și de numeroase controverse. A fost criticat pentru rolul jucat în evenimentele violente din timpul mineriadelor și pentru modul în care a gestionat tranziția de la regimul comunist. Mai multe dosare penale, inclusiv cel al Revoluției și cel al Mineriadei din 13-15 iunie 1990, l-au vizat, fără a fi condamnat până la finalul vieții.

Guvernul României a transmis condoleanțe familiei și a anunțat că vor fi organizate funeralii naționale. O zi de doliu național urmează să fie stabilită, iar drapelul va fi arborat în bernă în toate instituțiile publice.

Ion Iliescu a lăsat în urmă o moștenire politică complexă, care va continua să fie analizată și dezbătută în anii ce vor urma. A fost un simbol al unui început, dar și o oglindă a dificultăților prin care România a trecut în drumul său spre democrație.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri