Jazz in the Park 13: Trei zile de muzică, soare și emoție. Urmează ediția cu numărul 14, în iunie 2026, cu Marcos Valle pe afiș

Autor

Data

Categorie

Jazz in the Park 13 – a daytime festival a adus la început de vară o ediție vibrantă, cu peste 20.000 de participanți care au transformat Parcul Etnografic „Romulus Vuia” într-un epicentru al muzicii, al reflecției și al comunității. Timp de trei zile, între 6 și 8 iunie, festivalul a oferit concerte memorabile, momente de suflet și un spațiu autentic de reconectare cu valorile culturale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Printre headlinerii ediției s-au aflat nume mari precum Ibrahim Maalouf, cu proiectul său „Trumpets of Michel-Ange”, Seun Kuti & Egypt 80, Kokoroko, Nneka și Alabaster DePlume. Festivalul a marcat și o premieră absolută: prima rezidență artistică Jazz in the Park, o colaborare între trupa românească JazzyBIT și pianistul cubanez Omar Sosa, de șase ori nominalizat la Grammy.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„13 s-a dovedit a fi un număr norocos. A fost cea mai bună ediție de până acum, iar acest lucru li se datorează oamenilor care au fost acolo – cu sufletul și cu bucuria de a fi parte din poveste”, a declarat Denisa Dan, managerul festivalului.

Patru scene, peste 50 de artiști și un public activ

Cele patru scene – Hill Stage, Backyard Stage, Friends Stage și Jam Session – au găzduit peste 50 de artiști, DJ seturi și sesiuni de improvizație. Publicul a fost invitat nu doar să asculte, ci să participe, să interacționeze, să creeze. Serile au fost marcate de emoție și mesaje puternice – de la solidaritate cu victimele conflictelor internaționale, până la manifestări pentru libertate și reflecție socială.

Concertul lui Ibrahim Maalouf, vineri seara, a fost încheiat cu un moment de reculegere pentru victimele din Orientul Mijlociu. Sâmbătă, afrobeat-ul lui Seun Kuti și energia explozivă a trupei Kokoroko au ridicat publicul în picioare, iar duminică, JazzyBIT și Omar Sosa au oferit un concert intens și profund. Finalul ediției a fost încheiat de Nneka, într-un recital cu influențe soul, reggae și hip-hop.

Jazz in the Park 14 – programat între 5 și 7 iunie 2026

Organizatorii au anunțat deja datele pentru Jazz in the Park 14, care va avea loc între 5 și 7 iunie 2026, tot în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Primul nume confirmat este legendarul Marcos Valle, care nu a mai putut ajunge în 2025, dar a promis că va urca pe scenă la următoarea ediție.

Deja au fost vândute 1.600 de abonamente pentru ediția viitoare, iar un nou pachet special, denumit „LOVE SUPREME” – inspirat de albumul semnat John Coltrane – a fost pus în vânzare, la prețul promoțional de 189 lei, cu 40% reducere, pe site-ul oficial al festivalului: bilete.jazzinthepark.ro.

Mai mult decât muzică: dialog și implicare

Jazz in the Park este cunoscut pentru dimensiunea sa culturală și socială. În cadrul ediției 2025, publicul a fost invitat la „Întâlniri pe prispă” – o serie de conversații cu artiști, jurnaliști și lideri culturali. Tema centrală a fost „Adaptare / Reinventare”, cu focus pe curajul de a schimba și pe rolul culturii într-o lume în continuă transformare.

Festivalul a inclus și ateliere, instalații, expoziții și zone de relaxare pentru toate vârstele. Un proiect aparte a fost „People’s Aftermovie”, prin care participanții au contribuit cu propriile filmări pentru a realiza un clip colectiv despre ce înseamnă Jazz in the Park, trăit la firul ierbii.

Jazz in the Park – un reper european

De-a lungul celor 13 ediții, Jazz in the Park a reunit peste 500 de concerte și a devenit un festival-reper în Europa. În 2019, a fost desemnat „Cel mai bun festival european de mici dimensiuni” la European Festival Awards și a fost de cinci ori finalist în aceeași competiție – inclusiv cu ediția precedentă.

Jazz in the Park rămâne un manifest cultural pentru comunitate, empatie și valori autentice – o experiență completă care merge dincolo de muzică. Iar ediția 2026 se anunță deja ca una de neratat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri