Județele cu cele mai mici pensii din România: sute de mii de pensionari trăiesc cu venituri sub 1.300 de lei

Autor

Data

Categorie

Aproape 900.000 de pensionari din România încasează lunar mai puțin de 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice. În total, în sistemul public erau înregistrați în februarie 2026 4,68 milioane de pensionari, iar pensia medie era de aproximativ 2.780 de lei. Datele arată că aproape 1,78 milioane de persoane trăiesc cu pensii sub 2.000 de lei, iar pensia mediană – pragul care împarte pensionarii în două jumătăți egale – este în jur de 2.450–2.500 de lei pe lună.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Diferențele dintre județe sunt semnificative. În timp ce în Brașov pensia medie depășește 3.300 de lei, iar în Constanța și Argeș trece de 3.000 de lei, există și zone unde veniturile pensionarilor sunt mult mai mici. Printre județele cu cele mai scăzute pensii medii se numără Botoșani (aproximativ 2.232 lei), Bistrița-Năsăud (2.380 lei) și Buzău (2.448 lei). În județul Cluj, pensia medie este de aproximativ 2.881 de lei, sub media unor județe mai dezvoltate economic.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În același timp, aproximativ 501.000 de pensionari primesc pensii de peste 5.000 de lei, adică aproape 11% din totalul beneficiarilor. Majoritatea pensionarilor se încadrează însă în intervalul 1.300 – 3.000 de lei, ceea ce înseamnă că veniturile lor sunt mult sub nivelul salariului mediu net din România, de aproximativ 5.600 de lei.

În acest context, PSD a anunțat că ar putea condiționa votarea bugetului de acordarea unor ajutoare pentru pensionarii cu venituri mici, de două ori pe an, de Paște și de Crăciun, după modelul sprijinului acordat în anii precedenți.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri