Kaja Kallas, după incidentul cu drona din Constanța: „Războiul Rusiei se extinde pe teritoriul UE”

Autor

Data

Categorie

Vicepreședinta Comisiei Europene și Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a transmis vineri un mesaj de solidaritate cu România după incidentul în care o dronă marină s-a autodetonat în Portul Constanța, afirmând că evenimentul demonstrează extinderea efectelor războiului declanșat de Rusia asupra teritoriului Uniunii Europene.

Într-o postare publicată pe platforma X, oficialul european a anunțat că a discutat telefonic cu ministrul român de Externe, Oana Țoiu, pentru a analiza situația și a reafirma sprijinul Uniunii Europene pentru România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Explozia dronei din portul Constanța arată că războiul Rusiei se extinde din ce în ce mai mult pe teritoriul UE. Am vorbit cu ministrul de externe, Oana Țoiu, despre evoluțiile de astăzi și am exprimat solidaritatea deplină a UE cu România”, a transmis Kallas.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Vicepreședinta Comisiei Europene a subliniat că responsabilitatea pentru astfel de incidente aparține Federației Ruse, în contextul conflictului din Ucraina.

„Responsabilitatea finală pentru ceea ce s-a întâmplat revine în mod direct Rusiei. Așa cum i-a spus președintele Zelenski lui Putin într-o scrisoare deschisă de ieri: Moscova poate opri acest război în orice zi”, a adăugat oficialul european.

Totodată, Kallas a anunțat că miniștrii apărării din statele membre ale Uniunii Europene vor analiza săptămâna viitoare noi măsuri pentru consolidarea sprijinului militar acordat Ucrainei și pentru întărirea capacităților de apărare ale Uniunii.

„Săptămâna viitoare, miniștrii apărării din UE vor discuta despre cum să intensifice în continuare sprijinul nostru pentru Ucraina și să sporească propria pregătire de apărare a UE”, a precizat aceasta.

Incidentul din Portul Constanța a generat reacții la nivel european și readuce în atenție riscurile de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul continuării războiului dintre Rusia și Ucraina.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri