Comisia Europeană respinge, deocamdată, solicitarea de sprijin pentru fermierii români din sectorul laptelui.
Comisia Europeană nu intenționează să activeze în acest moment mecanisme speciale de sprijin pentru piața laptelui din România, considerând că situația actuală nu justifică intervenții excepționale sau utilizarea rezervei europene de criză.
🗞️ Citește și Acestea
Concluzia apare într-un răspuns transmis eurodeputatului român Daniel Buda de către comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen.
Cerere de ajutor pentru producătorii români
Demersul a fost inițiat de Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, care a solicitat sprijin financiar european pentru fermierii români afectați, în opinia sa, de prețurile foarte mici plătite pentru laptele livrat procesatorilor.
Europarlamentarul a argumentat că numeroși producători întâmpină dificultăți economice serioase și a cerut activarea unor instrumente europene de sprijin pentru sector.
Potrivit acestuia, răspunsul primit de la Bruxelles ridică semne de întrebare cu privire la informațiile transmise de autoritățile române către instituțiile europene.
Bruxellesul vede o piață aflată pe creștere
În răspunsul oficial, Comisia Europeană precizează că datele comunicate de România indică o evoluție pozitivă a prețului laptelui.
Astfel, prețul mediu plătit producătorilor ar fi crescut cu aproximativ 12% comparativ cu anul precedent, ajungând la aproape 46 de eurocenți pe kilogram în luna martie 2026.
Potrivit Executivului european, tendința de creștere a fost observată încă din vara anului trecut.
Analiza Comisiei a fost realizată pe baza informațiilor discutate în cadrul Observatorului Pieței Laptelui și al reuniunilor Consiliului Agricultură și Pescuit.
În aceste condiții, oficialii europeni consideră că nu există elemente care să indice o criză majoră în sectorul lactatelor și, prin urmare, nu se justifică adoptarea unor măsuri extraordinare de intervenție.
Scad livrările de lapte către procesatori
Deși Bruxellesul nu vede motive pentru acordarea unui sprijin de urgență, raportul evidențiază o evoluție îngrijorătoare privind cantitățile de lapte livrate pe piață.
Conform datelor analizate la nivel european, livrările de lapte din România sunt în declin de mai bine de trei ani, iar ritmul scăderii s-a accentuat în 2026.
În luna ianuarie, volumele livrate au fost cu aproximativ 11% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cu toate acestea, Comisia Europeană precizează că va continua monitorizarea atentă a pieței și nu exclude utilizarea instrumentelor disponibile dacă situația se va deteriora.
Daniel Buda: Datele oficiale nu reflectă realitatea din ferme
Eurodeputatul român contestă însă imaginea prezentată la Bruxelles și susține că mulți fermieri sunt nevoiți să vândă laptele la prețuri cuprinse între 70 și 80 de bani pe litru, în condițiile în care costurile de producție ar depăși frecvent 1,7-2 lei pe litru.
În opinia sa, problema nu este lipsa instrumentelor europene de sprijin, ci modul în care informațiile sunt colectate și transmise către instituțiile europene.
Buda afirmă că autoritățile și organizațiile din sector nu reușesc să ofere o imagine fidelă a situației din teren, ceea ce afectează capacitatea României de a obține sprijin atunci când este necesar.
Critici la adresa sistemului de raportare
Europarlamentarul a comparat situația actuală cu perioada în care fermierii români au reclamat efectele importurilor de cereale din Ucraina, susținând că și atunci reprezentanții Comisiei Europene au invocat lipsa unor date clare privind impactul real asupra pieței.
Acesta a criticat atât instituțiile statului, cât și organizațiile profesionale din agricultură, acuzând lipsa unui mecanism eficient de colectare și transmitere a informațiilor relevante.
Potrivit lui Daniel Buda, discrepanța dintre cifrele oficiale și realitatea reclamată de fermieri afectează credibilitatea reprezentanților României în relația cu instituțiile europene și reduce șansele de obținere a unor măsuri de sprijin în situații dificile.
Mesajul europarlamentarului Daniel Buda, postat pe Facebook:
„Ceva este putred în Danemarca” – Este o expresie cu multe semnificații. De această dată însă se potrivește perfect cu situația sectorului laptelui din România.
Este de notorietate publică situația dificilă a sectorului laptelui din România. Până și cei mai tehnologizați fermieri, cu roboți de muls, sunt în pragul falimentului din cauza prețului redus pe litrul de lapte. În numeroase situații, vânzarea acestuia la categoria „lapte spot”, adică în afara contractului, cu 70-80 de bani pe litru, este mult sub prețul de cost, care se situează între 1,7 și 2 lei! Din aceste motive, mai ales fermierilor cu până la 70-80 de vaci le este tot mai greu să supraviețuiască și își închid porțile fermelor!Nu intru în detalii de management, în primul rând la nivel european, despre faptul că pe piață sunt produse lactate care au văzut laptele doar pe etichetă sau sunt făcute cel mult din „zăr”, cât să miroasă a lapte, ori despre milioanele de litri care intră din diverse state la prețuri infime! Acestea sunt chestiuni care vor fi tratate altădată!Marea problemă este comunicarea dintre autoritățile din România și structurile europene! Sau, mai bine zis, incapacitatea de a comunica date relevante din teren!Plecând de la cele constatate în teren, legate de prețul laptelui, am trimis o scrisoare către comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, cerându-i bani din rezerva de criză pentru fermierii din România! Răspunsul a fost năucitor!Potrivit datelor furnizate de Observatorul Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei pe litru și este în creștere!Minte comisarul? Cu siguranță nu!Mințim noi, cei din țară! Cei care, în mod normal, ar trebui să se preocupe de comunicarea corectă a datelor către Comisia Europeană!Cum vrem să intervină structurile europene când noi comunicăm, ca pe vremea lui Ceaușescu, producții record la hectar și, de fapt, în realitate, fermierii abia mai supraviețuiesc.Când a fost criza cerealelor din Ucraina, la fel mi s-a spus după ședințe de infarct și pumni în masă:„Daniel, domnule prim-vicepreședinte, înțelegem problema, însă din România nu avem date privind impactul real al importurilor de cereale! Noi am acordat câteva milioane de euro României, dar date… nimic!”Și atunci mă întreb: ce fac șefii asociațiilor de profil de nu sunt în stare, după zeci de ani, să stabilească un mecanism clar de comunicare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, Institutul Național de Statistică și Comisia Europeană?Cui folosește această „băltire” comunicațională?Se tot plâng destui de Uniunea Europeană! Că impune controale, reguli stricte…Da, așa este!Impune regula bunului-simț!Să nu minți!Să nu furi!Să nu înșeli!Iar putreziciunea sistemului nu ține întotdeauna de miniștrii de resort, care vin și pleacă! Ține de un sistem anchilozat, inert, perpetuat mult prea mult în ministere și în diverse instituții ale statului! Mai ales ale statului degeaba!Ne-am obișnuit să spunem prea des „nu a fost să fie” sau „merge și așa”!Ei bine, nu mai merge!Mi-a ajuns până și mie această situație, deoarece îmi este pusă la îndoială credibilitatea câștigată cu greu aici!Las aici răspunsul comisarului Hansen pentru cei curioși!
Iar fermierii din sectorul laptelui, luați o lămâie sau un calmogen înainte să citiți!
