Laura Gherasim, singurul deputat care a sesizat externalizarea datelor românilor în Republica Moldova: „Ministerul Economiei eludează controlul parlamentar”

Autor

Data

Categorie

Deși are obligația de a răspunde punctual întrebărilor formulate în exercitarea controlului parlamentar, Ministerul Economiei și Digitalizării eludează această obligație, înlocuind răspunsul parlamentar cu un comunicat de presă, la întrebările despre datele românilor transferate în Republica Moldova.

Externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții al Poștei Române în Republica Moldova a fost sesizată oficial în Parlamentul României înainte de declanșarea anchetei. Un singur deputat a cerut explicații prin interpelare, în exercitarea controlului parlamentar: deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

„La 24 iulie 2024, cu aproximativ patru luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare, Poșta Română a anunțat externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții către Republica Moldova, stat din afara Uniunii Europene, invocând eficientizarea și optimizarea activității. Potrivit comunicării companiei, serviciul presupunea, între altele, introducerea unor date detaliate privind solicitările clienților într-un sistem CRM. Vorbim despre nume, adrese, numere de telefon și istoricul relației cetățeanului cu operatorul poștal național, adică exact tipul de date pe care orice stat le protejează cu strictețe.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Prin interpelarea nr. 2249A/18.09.2025, am solicitat Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului clarificări privind natura datelor cu caracter personal prelucrate, persoanele și entitățile care au acces la acestea, locația serverelor, temeiul juridic al prelucrării și al eventualului transfer internațional, evaluarea de impact, măsurile de securitate aplicate și garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Răspunsul înregistrat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu nr. 9849/27.10.2025 nu răspunde la niciuna dintre întrebările tehnice și juridice adresate. Este practic un comunicat de presă adresat Parlamentului României.

Întrebarea de fond rămâne aceeași: ce garanții există că datele cu caracter personal ale cetățenilor români, prelucrate într-un stat care nu beneficiază de nivelul de protecție impus de dreptul Uniunii Europene, nu ajung la terți care le-ar putea folosi abuziv?

Așa înțelege un minister al Guvernului României să se conformeze controlului parlamentar. Este o meteahnă răspândită la multe ministere. Întrebi câți oameni au fost angajați în ultimul an, iar răspunsul îți spune că ministerul acordă o atenție deosebită resursei umane. Întrebi când se finalizează lucrarea, iar răspunsul îți spune că lucrarea este binevenită în comunitate. Se transmite un document în termenul legal, ca ministerul să nu poată fi acuzat că nu a răspuns, deși în fapt nu se răspunde la nimic. Așa ajunge separația puterilor în stat o glumă.

Dacă tot vorbim despre eficientizarea și optimizarea activității, iar Parlamentul României are și el costurile sale, echivalentul ar fi să se externalizeze și serviciile Parlamentului, datele parlamentarilor și tot ce ține de activitatea acestora, în Turcia, tot un stat extracomunitar? Absurd.

Este important să stabilim unde se află limita atunci când vorbim despre servicii strategice ale statului român și despre protecția datelor cetățenilor români.

Am revenit oficial asupra interpelării nr. 2249A/18.09.2025 și am solicitat răspunsuri clare și documentate la fiecare dintre întrebările formulate inițial: datele prelucrate, accesul la acestea, locația stocării, temeiul juridic al prelucrării și al transferului internațional, garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Nu voi accepta, pe durata mandatului meu, ca instituțiile statului să trateze în acest fel Parlamentul României. Rolul Parlamentului este să verifice dacă deciziile ministerelor servesc interesul cetățenilor români și nu interese particulare sau interesele altor state”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri