O parte din contribuția obligatorie de sănătate ar putea ajunge, în anumite condiții, la un asigurător privat, dacă o propunere legislativă susținută de deputata USR Cristina Prună ar fi adoptată.
Inițiativa, depusă în Parlament încă din 2023, urmărește „demonopolizarea” sistemului administrat de CNAS și introducerea posibilității ca pacientul să aleagă cine gestionează o parte din banii plătiți prin CASS.
„Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”, susține Cristina Prună, care readuce proiectul în atenția publică pe fondul nemulțumirilor legate de accesul la servicii medicale în sistemul public.
Potrivit unui studiu APSAP citat de deputată, 81,6% dintre respondenți consideră că nivelul impozitării din România este excesiv, în timp ce 65,6% spun că, atunci când au o problemă medicală, aleg de regulă serviciile private. În cazul angajaților din mediul privat, proporția ajunge la 72,3%, față de 53,1% în cazul angajaților din sectorul public.
🗞️ Citește și Acestea
Studiul a fost realizat pe baza a 3.591 de răspunsuri colectate în perioada martie 2025 – august 2026.
Cum ar funcționa schimbarea
Inițiativa legislativă PL-x 186/2024 nu prevede ca orice factură emisă de o clinică privată să fie automat plătită din CASS.
Proiectul propune crearea unui sistem de asigurări private de sănătate de bază, în care persoana asigurată să poată alege un asigurător privat. Acesta ar putea primi, în numele contribuabilului, o parte din fondurile care sunt colectate în prezent prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
În forma inițială a proiectului, suma ce putea fi transferată către un asigurător privat era plafonată la maximum 50% din contribuția de sănătate aferentă unui salariu minim brut. Așadar, nu era vorba despre transferarea automată către privat a jumătății din suma CASS plătită efectiv de fiecare român.
Scopul declarat al proiectului este introducerea concurenței în sistem și acordarea unei libertăți mai mari de alegere pentru pacient.
„Dacă aleg să fac o investigație la privat, de ce măcar o parte din cost nu poate fi acoperită din contribuția pe care deja am plătit-o? De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”, întreabă Cristina Prună.
„Banii trebuie să urmeze pacientul”
În viziunea deputatei USR, reforma nu ar presupune eliminarea sistemului public de sănătate și nici renunțarea la principiul solidarității.
„Înseamnă să îi dai fiecărui român mai multă libertate de alegere asupra banilor pe care oricum îi plătește pentru sănătate. Înseamnă concurență și presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie să urmeze pacientul”, afirmă Prună.
Inițiativa a fost semnată de 40 de parlamentari, majoritatea provenind din USR. Senatul a respins proiectul în 11 martie 2024, însă Camera Deputaților este forul decizional.
La această cameră, proiectul a întâmpinat însă opoziție. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în mai 2024, iar Comisia pentru sănătate a întocmit un raport de respingere.
Potrivit fișei legislative, la 18 august 2026, proiectul se află în continuare în stadiul „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”.
ASF: proiectul nu este încă o alternativă viabilă
Propunerea nu a primit susținere nici din partea Autorității de Supraveghere Financiară. ASF a apreciat că reglementarea este insuficient dezvoltată pentru un domeniu atât de complex și că, în forma analizată, proiectul nu reprezintă o alternativă viabilă.
Autoritatea a recunoscut însă că o libertate mai mare de alegere pentru pacienți poate avea beneficii și că introducerea unor mecanisme concurențiale poate reprezenta un obiectiv legitim.
Românii plătesc deja suplimentar pentru servicii medicale
Discuția despre direcționarea unei părți din CASS către privat vine într-un moment în care o parte importantă a cheltuielilor medicale este suportată direct de populație.
Analiza sistemului de sănătate din România publicată în 2026 de European Observatory on Health Systems and Policies arată că plățile directe ale gospodăriilor reprezentau peste o cincime din totalul cheltuielilor pentru sănătate, potrivit celor mai recente date comparabile utilizate în raport.
În același timp, sistemul actual nu separă complet serviciile publice de cele private. Clinicile și spitalele private care au contract cu casele de asigurări pot furniza servicii medicale decontate din fondurile publice, în limitele contractelor și ale pachetelor prevăzute de legislație.
Problemele apar în cazul serviciilor care nu sunt contractate, al situațiilor în care fondurile sau locurile disponibile pentru decontare sunt epuizate ori al serviciilor care nu sunt incluse în pachetul decontat.
O reformă care ar schimba relația dintre pacient, stat și asigurător
În esență, proiectul Cristinei Prună propune o schimbare de filozofie: o parte din banii colectați obligatoriu pentru sănătate să poată „urmeze pacientul”, nu să rămână exclusiv în sistemul administrat de CNAS.
Pentru susținătorii ideii, concurența dintre CNAS și asigurătorii privați ar putea însemna servicii mai bune, acces mai rapid și mai multă libertate pentru contribuabili. Criticii proiectului invocă însă riscurile unui sistem mult mai complex și necesitatea unor reguli clare privind finanțarea, solidaritatea, accesul universal și controlul asigurătorilor privați.
Deocamdată, proiectul nu a fost adoptat, iar traseul său parlamentar este departe de a fi încheiat. Dacă va ajunge însă să fie aprobat într-o formă apropiată de cea propusă, România ar putea trece de la un sistem în care contribuția obligatorie este administrată în principal prin CNAS la unul în care pacientul ar avea un cuvânt mai important de spus în privința modului în care sunt administrați banii săi pentru sănătate.
