Urmărirea penală pentru infracțiunile comise de judecători și procurori va fi realizată de magistrați desemnați, conform noii legi care modifică Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și Legea 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. Această lege a fost promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis, conform Agerpres.
Începând cu data intrării în vigoare a legii, competența pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori revine Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta include infracțiunile comise de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii curților de apel, Curtea Militară de Apel și procurorii parchetelor aferente, precum și judecătorii Curții Constituționale a României.
Legea prevede că Parchetul de pe lângă Curțile de Apel va fi responsabil pentru infracțiunile comise de judecătorii și procurorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare, precum și de procurorii parchetelor aferente.
Pentru aceste infracțiuni, urmărirea penală va fi realizată de procurori special desemnați pentru o perioadă de patru ani, conform procedurilor stabilite.
Numărul minim de procurori desemnați în cadrul Secției de urmărire penală este de 14, iar în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel este de minimum 3 pentru fiecare instanță, în limita posturilor disponibile.
Evaluarea necesarului de procurori desemnați pentru urmărirea penală a acestor infracțiuni va fi realizată la fiecare șase luni. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va formula propuneri pentru ajustarea numărului de procurori, pe care le va înainta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobare.




















