Lege nouă: Urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori se face de magistrați desemnați

Autor

Data

Categorie

Urmărirea penală pentru infracțiunile comise de judecători și procurori va fi realizată de magistrați desemnați, conform noii legi care modifică Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și Legea 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. Această lege a fost promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Începând cu data intrării în vigoare a legii, competența pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori revine Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta include infracțiunile comise de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii curților de apel, Curtea Militară de Apel și procurorii parchetelor aferente, precum și judecătorii Curții Constituționale a României.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Legea prevede că Parchetul de pe lângă Curțile de Apel va fi responsabil pentru infracțiunile comise de judecătorii și procurorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare, precum și de procurorii parchetelor aferente.

Pentru aceste infracțiuni, urmărirea penală va fi realizată de procurori special desemnați pentru o perioadă de patru ani, conform procedurilor stabilite.

Numărul minim de procurori desemnați în cadrul Secției de urmărire penală este de 14, iar în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel este de minimum 3 pentru fiecare instanță, în limita posturilor disponibile.

Evaluarea necesarului de procurori desemnați pentru urmărirea penală a acestor infracțiuni va fi realizată la fiecare șase luni. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va formula propuneri pentru ajustarea numărului de procurori, pe care le va înainta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri